Ofensiva inculpaților! Completurile de 3 judecători de la Curtea Supremă, contestate

Ofensiva inculpaților! Completurile de 3 judecători de la Curtea Supremă, contestate
Instanta decide dacă suspenda funcționarea completurilor de 3 judecători de la Curtea Supremă, după toată tevatura legată de completurile de 5 judecători.
După blocajul care a afectat, mai bine de o luna, funcționarea Completurilor de 5 judecători de la Curtea Supremă, cele care judecă în ultimă instanță marile dosare de corupție, am putea asista la o repetare a poveștii, dar la nivelul Secției Penale de la ICCJ.
Unul dintre inculpații din dosarul Mazăre, judecat de un complet de 3, contestă funcționarea acestor instanțe, pe motiv că ele nu sunt formate aleatoriu, ci prin decizii ale șefului secției, aprobate de Colegiul de Conducere al ICCJ.
Adică așa cum prevede legea organizării judiciare. Principalul argument este că această prevedere nu asigură un complet imparțial. În cazul în care solicitarea se admite, decizia va fi una executorie.
Reacția ÎCCJ
ÎCCJ precizează că decizia privind constituirea completurilor de 3 judecători a fost aprobată de Colegiul de conducere și înțelege demersurile unor părți din dosare de a formula apărări, dar trebuie cu bună credință, mai ales că există documente ce arată constituirea completurilor ca fiind legală.
„Instanța supremă înțelege demersurile părților din dosare de a-și formula apărări și susțineri, dar aceste demersuri trebuie exercitate cu bună credință, în condițiile în care orice afirmație poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente în evidențele Înaltei Curți de Casație și Justiție", informează, printr-un comunicat de presă, instanța supremă.
Potrivit sursei citate, singurele dispoziții care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la instanța supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului.
În privința constituirii completurilor de 3 judecători pentru anul 2018, instanța precizează că, în urma propunerilor președinților de secție, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018.
„La data de 12 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Colegiului de conducere au figurat 19 puncte, aprobarea compunerii completurilor de judecată pentru anul 2018 figurând la poziția 2. Prin aceeași hotărâre, la pct. 5, s-a dispus ca mențiunile relative la compunerile completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluționată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunțate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situații punctuale, specifice activității interne și care nu constituie informații de interes public. Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii președintelui Secției penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017", mai spune comunicatul menționat.
Contestația, într-un dosar al lui Radu Mazăre
Precizările vin după ce un inculpat într-un dosar al lui Radu Mazăre, Georgică Giurgiucanu, a depus o plângere la Secția pentru anchetarea magistraților, prin care cere cercetări privind constituirea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ, întrucât, spune el, o hotărâre de formare a acestora nu există.
„Am invocat o excepție de nelegală compunere a completului de 3 (n.r. – judecători) având în vedere că hotărârea pe care s-a bazat constituirea acestui complet este una care pe de o parte nu am vazut-o și care, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, nu există întrucât nu a fost publicată nicăieri, astfel încât ea nu poate produce efecte juridice. Mai mult decât atât, în lege și în textul Constituției, se menționează expres că nu poate fi făcută compunerea Înaltei Curți din altceva decât prin lege. Așa cum s-a decis și în hotărârea care a decis conflictul, dreptul la un proces echitabil este compus și din dreptul ca un complet să fie constituit imparțial, independent și prin tragere la sorți, adică în mod aleatoriu", a declarat Ingrid Mocanu, apărătorul lui Georgică Giurgiucanu, potrivit Mediafax.
Potrivit avocatului, aceste completuri de 3 judecători nu ar fi imparțiale deoarece judecătorii erau „grupați după voința acestora".
„Adică așa, după cum sunt ei prieteni sau mai puțin prieteni nu asigură dreptul la un proces echitabil întrcât fiind de aceeași parte a baricadei, având relații oarecum mai strânse între ei se pot naște prietenii și se poate naște o soluție. Pe cale de consecință, în acest mod, distribuirea lor aleatorie în aceste completuri ar face ca dreptul la un proces echitabil să aibă o evidentă reglementare, pentru că omul și-ar primi un complet în mod aleatoriu total desemnat. Știm bine că la Înalta Curte sunt câteva completuri care sunt constituite oarecum... Când ajungi în fața lor îți știi soluția de la intrare", a mai spus Ingrid Mocanu.
În plângerea despre care avocatul spune că a fost depusă la Secția pentru anchetarea magistraților, Georgică Giurgiucanu (inculpat într-un dosar de-al lui Radu Mazăre, de la ÎCCJ) spune că cei de la instanța supremă, mai precis, conducerea ÎCCJ, s-ar face vinovați de infracțiuni precum fals intelectual și abuz în serviciu. Până la ora transmiterii știrii, reprezentanții Parchetului General nu au putut preciza dacă plângerea a fost sau nu înregistrată.
„Solicit efectuarea de acte de cercetare în vederea identificării persoanelor din cadrul conducerii ÎCCJ vinovate de săvârșirea eventualelor infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual și tragerii la răspundere a acestora", cere Giurgiucanu.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























