Unul din patru sau cinci zboruri din Europa înregistrează întârzieri, 80% dintre ele ca urmare a lipsei de capacitate, iar una dintre soluții este implementarea unui spațiu aerian unic, a declarat, vineri, Henrik Hololei, director general pentru Mobilitate și Transport în cadrul Comisiei Europene, prezent la București la conferința Ziua Aviației.
"Ideea unui spațiu aerian unic nu este nouă, s-a discutat despre asta timp de 15 ani, problema este că nu am reușit până acum s-o implementăm. Este foarte important să facem pași pentru a avea un spațiu unic european. În primul rând, statele membre trebuie să renunțe la fragmentarea spațiului aerian, care acum urmează granițele țărilor, iar fiecare zbor este cu circa 24 de kilometri mai lung decât ar trebui să fie. Cum este posibil să ai granițe în spațiul aerian, invizibile, și să nu ai frontiere la sol, iar un camion, de exemplu, poate călători dintr-o țară în alta?", s-a întrebat oficialul european.
Potrivit acestuia, în Europa, fiecare al patrulea sau al cincilea zbor are întârzieri.
"Este nevoie de noi capacități. În primul trimestru, traficul a crescut cu 2,5%, iar întârzierile totale sunt mai mari cu 28%. Din cauza vremii sunt doar 2% din întârzieri, iar 80% din lipsa capacității. Dumnezeu a fost foarte generos cu noi în acest an, dar dacă se răzgândește, vom avea și mai mari probleme. 80% din întârzierile din ziua de azi sunt cauzate de lipsa de capacitate, adică lipsa controlorilor de trafic aerian și poate lipsa eficienței în activitatea lor. Este un aspect pe care trebuie să îl rezolvăm", a continuat Hololei.
El a avertizat că, dacă nu se iau măsuri de urgență, problema se va agrava foarte mult în viitoarele decade.
"Pur și simplu nu este sustenabil. Aceste întârzieri nu sunt acceptabile. Acestea vor avea efecte devastatoare asupra industriei aviatice. Dacă nu o vom rezolva acum, problemele vor crește din ce în ce mai mult. În 2040, 1,5 milioane de zboruri nu vor putea avea loc din cauza restrângerilor de capacitate, iar 160 milioane de pasageri nu vor putea zbura", a arătat directorul general din cadrul Comisiei Europene.
Potrivit unei analize AirHelp, publicată joi, numărul zborurilor întârziate pe aeroporturile din România, în primul trimestru al anului 2019, este cu aproape 70% mai mare decât în 2015, în timp ce ponderea în cazul zborurilor eligibile pentru compensații este de aproximativ 80%,
Conform companiei specializate în drepturile pasagerilor, în perioada ianuarie-martie 2019, numărul zborurilor anulate sau întârziate a crescut la peste 3.000, comparativ cu aceeași perioadă din 2015. Dintre acestea, în 2019, pasagerii a peste 210 zboruri sunt eligibili pentru compensații din partea companiilor aeriene, în condițiile în care cursele fie au fost anulate, fie au ajuns la destinație cu o întârziere mai mare de trei ore, fără a avea situații de excepție, precum condiții meteo nefavorabile, incidente cu drone sau păsări etc. Spre comparație, în 2015, doar 120 de zboruri au fost în această situație, în România.
De altfel, în primele trei luni ale anului curent, numărul pasagerilor eligibili pentru compensații aproape s-a dublat față de perioada similară din 2015. Astfel, numărul pasagerilor afectați depășește 20.300 în trimestrul I din 2019, raportat la 10.600 de pasageri, în perioada similară din 2015.
În plus, se poate constata că rata punctualității curselor a scăzut de la 78,5% la 71,7%, în perioada analizată.
Un alt aspect interesant este faptul că, dacă până anul acesta, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România era la finalul lunii martie, în 2019 aceasta a fost consemnată în ianuarie.
"Anulările și întârzierile în România au devenit mai frecvente în ultimii cinci ani. Pentru 2020 ne așteptăm ca numărul pasagerilor afectați să crească. Această situație este urmare a faptului, printre altele, că operatorii aerieni duc o luptă, la nivel internațional, pe vânzarea a cât mai multor locuri în avion. Spre exemplu, sunt companii aeriene care intră pe rute pe care nu le pot deservi din cauza flotei limitate și a personalului redus. Am observat în 2018 o creștere a numărului de greve ale personalului navigant, lucru nu atât de des întâlnit în trecut", a afirmat Mara Koziarz, purtător de cuvânt al AirHelp.
