Acest mecanism european, ce ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2027, va introduce taxe suplimentare pentru emisiile provenite din transportul rutier și consumul de gaze naturale în sectorul rezidențial. Astfel, indiferent dacă folosești mașina sau încălzești locuința cu gaze naturale, vei suporta costuri adiționale pentru emisiile de CO₂ generate. Practic, în prețul carburanților va fi inclusă o taxă pe carbon, care în prezent nu există. Atât furnizorii de carburanți, cât și cei de gaze naturale destinate consumatorilor casnici vor fi obligați să achiziționeze certificate de carbon, iar costul acestora va fi transferat către consumatori prin prețul final.
Datele arată că o familie tipică din România consumă lunar în medie 48 de litri de benzină sau 54 de litri de motorină pentru automobilul personal. În ceea ce privește gazul metan, o familie cu centrală termică de apartament consumă în medie 98 de metri cubi lunar. La un preț estimat de 75 de euro pe tonă de CO₂ în cadrul ETS 2, impactul mediu lunar pentru o gospodărie ar fi de 13,8 euro pentru cei care folosesc centrală pe gaz, 8,2 euro pentru cei cu autoturisme pe benzină și 10,9 euro pentru proprietarii de mașini diesel. Pe lângă această taxă europeană, România trebuie să respecte și „jaloanele” asumate prin PNRR pentru a putea accesa fondurile europene.
În februarie 2025, Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor și actual viceprim-ministru, declara:
„este un jalon în PNRR privind modificarea impozitării mijloacelor de transport pentru a genera o mobilitate mai verde. (...) Acest lucru poate să însemne la anumite categorii de autoturisme taxe locale mai mari, pentru că majoritatea acestor taxe se duc în bugetul autorităţilor locale, pot însemna taxe mai mici la anumite mijloace de transport care sunt mai puţin poluante şi trebuie creat un echilibru astfel încât să fie motivant să circulăm cu mijloace de transport mai puţin poluante. (...) Cu siguranţă, această taxă nu va intra în vigoare în acest an, ci cel mai devreme pe 1 ianuarie 2026. De atunci, am putea plăti taxe mai mari în funcţie de maşinile pe care le avem şi dacă poluează mai mult, sau mai mici, dacă avem maşini mai puţin poluante, depinde de modul în care se echilibrează acest lucru. Sigur, maşinile mai puţin poluante vor fi taxate mai puţin decât cele care sunt mai poluante".
Mai târziu, în primăvara anului 2025, Marcel Boloş, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a menționat că solicitarea de plată numărul patru a PNRR se află în faza negocierilor cu Comisia Europeană, fiind condiționată de îndeplinirea unor cerințe stricte.
Despre taxa „de poluare pentru mijloacele de transport” nu au fost oferite detalii clare până acum. În cazul vehiculelor comerciale cu masa peste 3,5 tone, această taxă ar putea fi legată de viitorul sistem electronic de taxare TollRo, care va înlocui actuala rovinietă și va calcula taxa în funcție de kilometrii parcurși. În schimb, pentru autoturisme, informațiile sunt încă vagi.
Marcel Boloş declara în mai 2025:
„Este o cerere de plată importantă atât din perspectiva valorii acesteia, dar şi din perspectiva reformelor pe care le cuprinde. Este vorba de reforma fiscală, taxa de poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei, cu legislaţia secundară pe care o avem de aprobat până la depunerea Cererii de plată, legile justiţiei, Codul urbanismului împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a Romsilva şi, desigur, strategia hidrogenului şi strategia biodiversităţii".
Astfel, pe lângă taxele deja existente, șoferii români se pot aștepta la noi costuri legate de deținerea și utilizarea mașinilor, în contextul unor reglementări europene tot mai stricte privind emisiile poluante.
