_f4b0ac8627.jpg)
Consiliul Național al Elevilor transmite un mesaj ferm: sistemul are nevoie de stabilitate, dialog și decizii luate împreună cu cei care trăiesc zilnic în școli. Reprezentanții elevilor spun că nu își mai doresc un ministru „vizionar” doar în declarații sau un nou experimentator de reforme grăbite.
Elevii, scrisoare deschisă pentru viitorul ministru al Educației
Elevii cer un ministru prezent, responsabil și conectat la realitatea din clase, nu la calcule politice. În opinia lor, educația nu poate fi tratată ca un teren de testare, ci ca un sistem viu, în care fiecare decizie se simte imediat. Elevii amintesc că încrederea în conducerea ministerului a fost puternic afectată în ultimul an, din cauza măsurilor de austeritate, a reformelor nefundamentate și a unui discurs public perceput ca lipsit de empatie. Noul ministru pornește, astfel, cu o datorie clară: să repare relația cu elevii, profesorii și părinții și să readucă predictibilitatea în școli.
Cerințele elevilor pentru cel de-al 27-lea ministru al educației
În acest context, Consiliul Național al Elevilor a formulat o listă de solicitări urgente, pe care viitorul ministru ar trebui să și le asume încă din primele zile de mandat. Iată care sunt cerințele elevilor:
1. „Finalizarea reformei curriculare: Reforma curriculară trebuie dusă până la capăt, cu responsabilitate și coerență. În prezent, programa pentru Limba și literatura română la clasa a IX a este încă neavizată, deși a trecut prin modificări la finalul lunii decembrie 2025. În același timp, pentru celelalte discipline, programele actualizate pentru ceilalți ani de studiu lipsesc complet. Această situație creează nesiguranță, confuzie și dificultăți reale în organizarea procesului educațional. După încheierea etapelor de revizuire, este esențial ca întregul proces să fie transparent, iar elevii și profesorii să fie consultați în mod real înainte de aplicarea modificărilor.
2. Diminuarea efectelor măsurilor de austeritate din educație: Reducerea bugetelor și limitarea formelor de sprijin afectează direct accesul echitabil la educație și rezultatele școlare, mai ales pentru elevii din medii vulnerabile. Educația nu poate deveni o simplă variabilă de ajustare financiară. Are nevoie de finanțare stabilă și de susținere constantă, astfel încât niciun elev să nu fie lăsat în urmă. Viitorul ministru va avea responsabilitatea de a evalua realist necesarul bugetar înainte de aprobarea bugetului și de a rezista presiunilor politice care ar putea transforma educația, deja subfinanțată, într un nou domeniu de sacrificiu.
Elevii vor să se pună STOP la măsurile de austeritate
3. Regândirea criteriilor pentru bursele de merit și reintroducerea burselor olimpice: Actuala metodologie limitează acordarea burselor de merit la maximum 15 la sută dintre elevii unei clase, ceea ce generează inechități și diferențe între clase. În acest fel, nu toți elevii cu rezultate foarte bune pot beneficia de sprijin, chiar dacă au nevoie de el. Bursa de merit trebuie să fie un instrument echitabil, care să susțină performanța și să ofere șanse egale. Este necesară revizuirea criteriilor pentru a asigura uniformitate și impact real asupra parcursului educațional. În același timp, reintroducerea burselor olimpice este esențială pentru a recompensa excelența și pentru a încuraja performanța la nivel înalt.
4. Creșterea accesului la servicii de consiliere psihopedagogică: Fiecare elev are nevoie de sprijin psihologic și consiliere educațională adecvată, indiferent de școala în care învață. În prezent, accesul la aceste servicii este inegal, iar elevii din mediul rural sau din comunități dezavantajate întâmpină dificultăți serioase în a le utiliza. La începutul anului 2026 au fost semnalate tot mai multe comportamente de risc în rândul elevilor, ceea ce arată clar că este nevoie de intervenții rapide și bine organizate.
Sprijinirea elevilor din medii defavorizate, o cerință clară
5. Sprijinirea elevilor din medii dezavantajate prin politici sustenabile: Elevii din zone defavorizate sau cu venituri reduse se confruntă cu obstacole majore în accesul la educație de calitate, materiale didactice, transport sau activități extracurriculare. Sunt necesare programe de sprijin bine gândite, care să includă ajutoare financiare, materiale gratuite, mentorat și alte facilități concrete. Scopul este simplu și esențial, fiecare elev trebuie să aibă șanse reale de reușită, indiferent de mediul din care provine.
6. Regândirea reformei liceelor tehnologice: Reformele recente din învățământul tehnologic au produs efecte negative la nivel sistemic. Mulți elevi nu sunt suficient pregătiți nici teoretic, nici practic. Rata de promovare a examenului de Bacalaureat rămâne sub 60 la sută, iar practica prevăzută în planurile de învățământ este, în multe cazuri, formală, din cauza lipsei partenerilor economici relevanți. Această realitate afectează competențele elevilor și imaginea liceelor tehnologice. Este nevoie de o reconstrucție coerentă și realistă a curriculumului, pentru a preveni consolidarea eșecului educațional.
7. Îmbunătățirea infrastructurii școlare: Numeroase școli, în special din mediul rural, funcționează în condiții dificile. Sălile de clasă sunt supraaglomerate, laboratoarele sunt insuficiente sau slab echipate, iar spațiile pentru activități extracurriculare și sportive lipsesc sau sunt improprii. Toate acestea afectează calitatea procesului educațional și motivația elevilor. Investițiile în modernizarea clădirilor, dotarea laboratoarelor și amenajarea spațiilor dedicate activităților școlare sunt esențiale pentru a asigura condiții optime de învățare.
8. Implicarea directă a elevilor în elaborarea politicilor educaționale: Elevii trebuie să fie parte activă a procesului decizional, nu doar consultați formal după ce deciziile au fost deja luate. Prin organizarea de grupuri de lucru, întâlniri oficiale și ateliere comune, elevii pot colabora direct cu factorii de decizie și cu specialiștii din educație. Astfel poate fi construit un sistem adaptat nevoilor reale ale comunității școlare și ancorat în realitatea din sălile de clasă”.
