Incestul, homosexualitatea, pedofilia și orgiile sexuale sunt practici controversate în societatea modernă, unele din ele fiind chiar interzise prin lege – de exemplu incestul și pedofilia. Cu mii de ani în urmă însă, aceste obiceiuri erotice erau considerate ceva firesc, iar cei care le-ar fi respins ar fi fost priviți cu reticență sau dispreț, așa cum sunt priviți astăzi cei care le practică.
Incestul, adică relațiile intime între rudele de gradul I, este acum interzis prin lege, dar în trecut a fost o practică larg răspândită, în special în familiile regale. Ca exemple avem Egiptul antic, Peru din timpul imperiului Inca, dar și, în anumite perioade, Thailanda, Mexic și Africa Centrală. Să nu uităm că acest fenomen este menționat chiar și în Biblie, în povestea lui Lot, care „se unește” cu fiicele sale.
În timp, relațiile intime în cadrul familiei au fost permise doar între veri, observându-se evidente probleme de sănătate în cazul copiilor născuți din părinți înrudiți. Cel mai cunoscut exemplu de acest fel este probabil regele Carol al II-lea al Spaniei, ultimul reprezentant al dinastiei de Habsburg, care a murit în 1700. El avea un handicap clar, nu a putut vorbi până la 4 ani și nici merge până la vârsta de 8 ani.
Dincolo de problema morală care apare, este evident riscul legat de sănătatea urmașilor. Cei care moștenesc de la părinți gene prea asemănătoare (cum ar fi de la frate și soră) au un risc mult mai mare de a primi o genă defectă recesivă.
În trecut însă, nimeni nu știa de existența acestui risc, iar incestul părea o soluție la îndemână de a păstra unitatea unui trib sau puterea în cadrul unei familii.
În Grecia antică, rolul femeii se reducea la acela de a face copii și de a asigura astfel urmași pentru soțul ei. La fel era privită femeia și în societatea romană. Ea trebuia să respecte pudicitia, un complex de valori morale care făceau apel la modestie, castitate și dragostea pentru un singur bărbat.
Doar cele din familiie bogate primeau o educație, dar chiar și acestea trebuiau să fie supuse tatălui și apoi soțului lor și să își limiteze viața socială la creșterea și educarea copiilor.
Bărbații aveau mai multă libertate. Ei puteau întreține relații sexuale în afara căsătoriei, satisfăcându-si aceste dorințe cu prostituate, sclavi sau sclave. Oricine putera agresa sexual un sclav sau o sclavă, aceștia fiind considerați bunuri, nu persoane și atâta timp cât stăpânul nu făcea plângere pentru daune, sclavii lui nu aveau niciun drept, nici măcar asupra propriului corp.
