Preț de miliarde de ani, codurile ADN ale vieții de pe Terra au fost scrise cu doar patru "litere"genetice -- A, T, G și C. Acum, cercetătorii americani au anunțat că au reușit să adauge alte două litere.
Într-o lucrare publicată în jurnalul Nature, bio-inginerii de la Scripps Research Institute au anunțat că au introdus cu succes două molecule sintetice în genomul unei bacterii Escherichia coli, care a supraviețuit și a reprodus noul material genetic, scrie descopera.ro.
Pe lângă nucleotidele naturale adenină, timină, guanină și citozină, ce formează structura de tip elice-dublă a ADN-ului, bateria conținea alți doi parteneri ce formau o bază azotată, ce au fost denumiți de către cercetători d5SICS și dNaM.De mai bine de un deceniu, oamenii de știință experimentează cu aceste baze azotate ne-naturale, afirmând că acestea ar putea fi cheia pentru descoperirea unor noi antibiotice, a unor viitoare medicamente împotriva cancerului, a unor vaccinuri îmbunătățite, a unor nanomateriale și a altor inovații.
Până acum, însă, aceste experimente aveau loc doar în eprubete. "Aceste baze azotate ne-naturale funcționau de minune in vitro, dar marea provocare a fost să le facem să funcționeze în mediul mult mai complex al unei celule vii”, a explicat Denis Malyshev, coordonatorul acestui studiu.
Noul material genetic nu pare să fie toxic pentru bacterie, iar acesta rămâne în genomul organismului exclusiv în condiții de laborator. Într-un mediu natural, moleculele se degradează și dispar într-o zi sau două. Odată dispărute, bacteria revine la bazele azotate naturale. Experții afirmă că introducerea acestor materiale sintetice în genomul E. coli este o piatră de hotar.
„Cu siguranță, este o reușită semnificativă”, a comentat Ross Thyer, un specialist în biologie sintetică de la Universitatea Texas, ce nu a luat parte în această cercetare. „Ce mă entuziasmează cel mai tare este modul în care această reușită ne va ajuta să găsim răspunsuri la câteva întrebări evoluționare importante, cum ar fi: de ce a ales viața acest set de baze azotate?”, a mai spus Thyer.
Reușita ar putea duce la crearea unor organisme care pot produce medicamente sau produse industriale ce nu pot fi create de celule ce conțin doar ADN natural. Cercetătorii din spatele acestei reușite au format deja o companie prin care doresc să folosească acestă tehnică pentru a crea noi antibiotice, vaccinuri și alte produse.
Citește mai mult pe descopera.ro.
