Acum mai bine de 30.000 de ani, specia Homo Sapiens a început după plecarea din Africa să se întâlnească cu omul de Neaderthal, o altă specie care se separase de omul anatomic modern cu sute de mii de ani înainte.
În pofida diferențelor dintre ele, cele două specii au produs urmaşi cu dublă descendenţă. Astăzi urmele biologice ale acelei ”coliziuni” dintre populaţii sunt de observat în genomul europenilor şi al asiaticilor.
Ce au moștenit oamenii de la neanderthalieni?
Cea mai evidentă trăsătură care îți arată dacă te tragi sau nu din neanderthalieni este forma craniului. Astfel, dacă ai un craniu puțin turtit în creștet și ușor elongat în spate, poți fi sigur că urmașii tăi au fost neanderthalienii.
Bineînțeles, o astfel de trăsătură nu poate fi observată cu ochiul liber, ci este nevoie de o tomografie. Însă un lucru este cert, homo sapiens nu aveau această trăsătură distinctă.
În acest sens, o echipă de cercetători de la Institutul de Psiholingvistică Max Planck din Țările de Jos, a realizat un studiu în cadrul căruia a analizat 4,500 de tomografii, pentru a vedea ce influență au aceste gene neanderthaliene asupra formei craniului.
Astfel, cercetătorii au identificat vreo 6,700 de fragmente ADN ”moștenite” de la neanderthalieni, printre ele, și forma diferită a craniului. Acest lucru demonstrează că dezvoltatrea creierului este influențată de această genă.
În prezent, cei mai mulți dintre noi avem în gene circa 2% din ADN-ul omului de Neanderthal. Mai puțin cei care nu au părăsit niciodată Africa. Ciudat e însa că în estul Asiei acest procent e cu 12 - 20% mai mare decât în cazul europenilor, ceea ce înseamna ca aici întalnirile au fost și mai dese.
