Doar un sfert din blocurile din Capitală, care au bulină roșie, au fost consolidate. Și asta în aproape două decenii. E ca și cum n-ar fi, spun specialiștii, în timp ce Primăria are o explicație. Nimeni nu s-a ocupat în mod expres de asta. Procedurile sunt greoaie, locatarii nu vor să părăsească imobilele, iar în alte situații oamenii cer reexpertizarea construcțiilor. De problema consolidării, însă, se preocupă, mai degrabă, câțiva cercetători ai Academiei Române, care au obținut brevete pentru metode mult mai eficiente decât cele de consolidare clasică.
Clădirile cu risc seismic din București ar putea fi consolidate fără ca locatarii să-și părăsească locuințele. Cercetătorii de la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române au brevetat două metode: cea a contravântuirii și cea de consolidare la bază a imobilelor, care, spun ei, durează mai puțin și nu sunt la fel de costisitoare ca o consolidare clasică.
Metoda izolării la bază este destul de complicată, însă ar fi utilă pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu, afirmă specialiștii. Dispozitivele, mult mai flexibile decât cele din import, ar putea fi fabricate la noi, dacă autoritățile ar fi interesate să aplice metoda românească.
"Aceste dispozitive sunt vizibil mai bune pentru acest tip de cutremur lent care are mișcări ample ale terenului și care pentru a le contracara și pentru a putea face această rupere a mișcărilor teren-clădire, adica parctic terenul să se miște și clădirea aproape să stea pe loc. Îi trebuie o flexibilitate, dar aceasta flexibilitate nu poate fi realizata în conditii optime pentru astfel de cutremure decât cu un alt concept"; a spus Tudor Sireteanu, director Institutul de Mecanica Solidelor.
Concept care pare să fie privit cu neîncredere de către autorități, în condițiile în care chiar și clădirea Primăriei Capitalei a fost consolidată cu materiale din import. Pentru blocuri, ar fi mai potrivită metoda contravântuirii, tot cu dispozitive fabricate în România, care a fost testată pe un imobil din Galați.
Un astfel de dispozitiv costă aproximativ 2.000 de euro. Având în vedere că sunt folosite câte două pentru un etaj, la un imobil cu 10 etaje, costurile ar fi de peste 40.000 de euro.
Dacă un cutremur similar celui din 77 ar avea loc în Capitală, multe dintre clădirile situatie în special în centrul orașului nu ar arăta deloc prea bine și asta pentru că nu au fost consolidate.
Municipalitatea spune că nimeni nu s-a ocupat în mod expres de asta, așa s-a ajuns în această situație. S-au gândit abia la sfârșitul anului trecut să înființeze Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirlor cu Risc Seismic. Deși s-a început programul consolidării încă din anul 2002, spun autoritățile că în medie două blocuri pe an au fost consolidate, asta deși sunt sute de imobile în această situație.
La solicitarea Realitatea TV, Primăria Capitalei menționează că în prezent exista 348 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, din care 175 prezintă pericol public.
În aproximativ 17 ani, au fost consolidate 79 de imobile, 19 cu surse de la bugetul local și 60 din banii proprietarilor, adică 20 la suta din numărul total al clădirilor care necesitau reparații capitale.
O soluție pe care Primăria Capitalei o ia în calcul. Mai mult, dorește modificarea legislației. Concret, Municipalitatea propune elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor. Astfel s-ar vedea clar dacă este mai rentabil ca un bloc să fie dărâmat și construit de la zero decât să fie consolidat. De asemenea, autoritățile vor ca proprietarii care obstrucționează procesul de consolidare, să poată fi dați în judecată.
Atât imobilele noi dar mai ales cele vechi ar trebui să aibă o carte seismică pentru ca cel care cumpără să știe exact în ce stare se află imobilul respectiv.
La cutremurul din 4 martie 1977, în toată țara, aproximativ 2.000 de oameni și-au pierdut viața și peste 30.000 de locuințe au fost distruse. Un seism tot cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a avut loc, la 18 ani distanță, în Japonia, unde au murit peste 5.000 de oameni. Acela a fost momentul când au apărut metodele noi de consolidare, cunoscut fiind faptul că japonezii folosesc în construcții amortizoare care ajută la dispersarea energiei seismice.
Un material realizat de:
reporter: Andreea Dăscălescu
operatori: Călin Buda, Mihai Angiu
montaj: Beatrice Mihalache
