Ce legătură este între alăptare și rezultatele de mai târziu ale copilului la școală

Studiul, publicat luni în jurnalul Archives of Disease in Childhood, a urmărit aproximativ 5.000 de copii britanici de la începutul anilor 2000 până la ultimul an de liceu, potrivit autorului principal al studiului, dr. Reneé Pereyra-Elías, doctorand și cercetător în Unitatea Națională de Epidemiologie Perinatală de la Universitatea din Oxford.

Copiii au fost împărțiți în grupuri în funcție de cât timp au fost alăptați: deloc, câteva luni sau timp de un an sau mai mult, potrivit studiului. Cercetătorii au comparat apoi rezultatele copiilor la testul General Certificate of Secondary Education din Marea Britanie în ultimii ani de școală secundară.

Ceea ce a descoperit echipa de studiu a fost că a existat o îmbunătățire modestă a rezultatelor la test asociate cu alăptarea mai mult timp, a spus Pereyra-Elías.

În comparație cu cei care nu au beneficiat niciodată de lapte matern, copiii care au fost alăptați timp de cel puțin 12 luni au avut o șansă cu 39% mai mare de a obține o promovare mare atât la examenele de matematică, cât și la examenele de engleză GCSE și au avut cu 25% mai puține șanse să pice examenul de engleză.

"Dar asta nu înseamnă că fiecare familie trebuie să-și alăpteze copilul", a spus Pereyra-Elías.

"Nu este posibil ca fiecare familie să alăpteze, iar cele care nu alăptează nu ar trebui să fie rușinate sau să se simtă vinovate că și-ar putea pune copiii într-un dezavantaj", a spus cercetătorul.

Analiza este precisă mai ales datorită dimensiunii eșantionului său, a spus dr. Kevin McConway, profesor emerit de statistică aplicată la Open University din Anglia.

McConway nu a fost implicat în cercetare.

„Deși rezultatele sunt cu siguranță interesante, trebuie să țineți cont de limitările care apar inevitabil în cercetare folosind date observaționale din studiile majore”, a adăugat McConway.

Legătura dintre alăptare și rezultatele testelor

Faptul că studiul a fost observațional înseamnă că a urmărit comportamentul oamenilor, mai degrabă decât să atribuie aleatoriu comportamentul în cauză, a remarcat McConway.

În consecință, rezultatele arată doar o corelație între alăptare și rezultatele testelor - nu cauzalitatea.

„Nu este posibil să fii sigur despre ce cauzează ce”, a spus el.

În Marea Britanie, mamele care au o poziție socio-economică mai înaltă au șanse mai mari să-și alăpteze copiii, iar copiii lor au mai multe șanse să se descurce bine la școală, a spus McConway.

„Asta nu înseamnă că alăptarea este cea care îi face pe copii să se descurce bine la școală - evident că ar putea fi un alt aspect al faptului că familia lor este relativ bună”, a adăugat el.

S-ar putea ca ceva legat de alăptare să determine copiii să aibă mai multe șanse să se descurce bine la examene, dar s-ar putea, de asemenea, ca un alt factor independent să influențeze atât șansele ca el să fie alăptat, cât și șansele să se descurce bine la teste, a spus McConway.

Cercetătorii au încercat să controleze mulți factori care le-ar putea influența rezultatele, cum ar fi capacitatea cognitivă a mamei, dar nu au putut explica totul într-un studiu observațional, a spus Pereyra-Elías.

„Pot exista niște factori de confuzie”, a spus el. „Am făcut tot ce am putut".

Studiul a arătat rezultatele testelor ca unele dintre numeroasele beneficii posibile ale alăptării, a spus dr. Andrew Whitelaw, profesor emerit de medicină neonatală la Universitatea Bristol din Anglia. Whitelaw nu a fost implicat în cercetare.

Diferența pe care a arătat-o ​​acest studiu a fost modestă, a adăugat Pereyra-Elías, ceea ce înseamnă că nu face o diferență suficient de mare în ceea ce privește rezultatele testelor astfel încât să-i îngrijoreze pe părinți, a spus Pereyra-Elías.

Concluzia este că familiile în general ar trebui încurajate să alăpteze din cauza multiplelor beneficii posibile, dar că s-ar putea să nu fie cel mai bun pentru fiecare familie în parte, a spus el.

Și mai multe studii trebuie făcute pentru a confirma concluziile - în special cele care țin cont de variabilele dintre familii, a spus Pereyra-Elías.

„Chiar dacă aceste întrebări există de aproape un secol, încă nu avem un răspuns definitiv”, a spus el, scrie news.ro