CCR, verdict pe Codul Penal, după raportul necruțător al Comisiei de la Veneția

Curtea Constituțională a României continuă, joi, discuțiile începute miercuri pe sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casație și Justiție, PNL, PMP și USR privind modificările aduse Codului penal și Legii pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

CCR a amânat de patru ori decizia pe Codul penal, ultima amânare fiind făcută explicit pentru așteptarea raportului Comisiei de la Veneția din 19 octombrie.

În opinia șefului statului, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaților neconstituțional întrunită. Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existența acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat și nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaților, completează șeful statului.

El arată că unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la "aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei".

Klaus Iohannis mai precizează că modificările privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor măsuri de politică penală în vederea apărării ordinii și siguranței publice, prin adoptarea instrumentelor necesare în scopul reducerii fenomenului infracțional, cu "excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen", precum și pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.

Președintele solicită CCR să constate că Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție este neconstituțională în ansamblul său.

La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu privire la aspectele de neconstituționalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal.

"Judecătorii (...) s-au constituit în Secții Unite (...) pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Secțiile Unite (...), legal constituite, prin Hotărârea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție", se preciza într-un comunicat al ICCJ transmis AGERPRES.

În hotărârea de sesizare a Curții Constituționale se arată, printre altele, că în modificările aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, legiuitorul a introdus condiția ca fapta să fie săvârșită "în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit", restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.

Conform aceleiași surse, reducerea termenului general de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum și în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani constituie soluții legislative care încalcă deciziile CCR și afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, răspunzând unui interes general, dar și drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.

"Dezincriminarea faptelor de corupție și de serviciu săvârșite de funcționarii publici prevăzuți în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în legătură cu aceștia afectează protecția penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracțiunilor de corupție și de serviciu", precizează ICCJ.

Deputații PNL, USR și PMP solicită Curții să constate că legea este neconstituțională în ansamblul ei deoarece Parlamentul a procedat la adoptarea acesteia cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 61, art. 64, art. 69 alin. (2), art. 75, art. 147 alin. (4) și ale art. 148 din Constituție.

Aceștia argumentează că titlul legii a fost modificat în Senat și că textul a fost adoptat de cele două Camere ale Parlamentului în două zile.

În preambulul sesizării de neconstituționalitate, semnatarii solicită necesitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, susținând că acestea sunt indispensabile lămuririi pe fond a situației create prin legea criticată, referitoare la compatibilitatea conținutului acesteia cu dispozițiile Tratatului Uniunii Europene și ale Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, implicit cu cele ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului.

În sesizare, Opoziția invocă poziția GRECO potrivit căreia acest for consideră că modificările propuse cu privire la Codul penal, discutate de Comisia parlamentară specială comună în legătură cu Directiva UE privind prezumția de nevinovăție, depășesc scopul Directivei europene și dau naștere la îngrijorări serioase atât pe plan intern, cât și printre alte state, pentru potențialul impact negativ asupra asistenței judiciare reciproce și asupra capacității sistemului de justiție penală de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infracțiuni legate de corupție.

Aceștia arată că legea a fost adoptată fără realizarea unui studiu de impact.

Opoziția invocă și motive intrinseci de neconstituționalitate în sesizare, făcând referire la mai multe articole din Codul penal și decizii ale CCR. Astfel, printre altele, deputații PNL, USR și PMP susțin că dispozițiile propuse sunt de natură să încurajeze actele de corupție la nivelul demnitarilor și magistraților și să aibă repercusiuni grave asupra procesului de legiferare și de justiție, vulnerabilizând cele trei puteri fundamentale în stat: legislativă, executivă (în componenta emiterii de acte normative) și judecătorească.