CCR, lovitură pentru PNL și USR: Sesizarea privind modificarea Regulamentului Camerei, respinsă

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, miercuri, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 37/2007 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizare formulată de 82 deputați de la PNL și USR, și sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 38/2017 privind modificarea și completarea articolului 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, sesizare formulată de 91 deputați aparținând acelorași două partide, scrie Agerpres.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, sesizările de neconstituționalitate formulate și a constatat că dispozițiile Hotărârii Camerei Deputaților nr.37/2017 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, respectiv ale Hotărârii Parlamentului României nr.38/2017 privind modificarea și completarea art.9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului sunt constituționale", se precizează în comunicat.

Curtea a statuat că plenitudinea funcției de control a Parlamentului (Decizia nr.48 din 17 mai 1994) trebuie exercitată cu respectarea competențelor strict determinate de Constituție. Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea națională (art.2 alin.(1) din Constituție), fiind ales de către cetățeni, și este organul reprezentativ suprem al poporului român (art.61 alin.(1) din Constituție), funcția sa de anchetă se diferențiază de ancheta penală.

"Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului", se menționează în comunicat

Prin urmare, arată sursa citată, nu este nici necesară și nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condițiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reține încălcarea articolului 1 alineatul 4 din Constituție.

CCR a stabilit că dispozițiile criticate în sesizare realizează o distincție între persoanele care fac parte din instituții care se află sub control parlamentar și care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă și persoanele care ocupă funcții de conducere în autorități ce nu se află sub control parlamentar, precum președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul-general al României.

"Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicțional și că dispozițiile legale criticate realizează o evidentă distincție, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituțiilor/ autorităților din care fac parte sunt sub control parlamentar și care sunt citate în acest sens și, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, și anume persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul-general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale. De asemenea, pot fi invitate și alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituțiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra și judecători, procurori, dacă nu sunt chemați în legătură cu atribuțiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetățeni", se mai arată în comunicat.

De asemenea, Curtea a reținut că noile reglementări pun la dispoziția comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv și eficient al anchetei parlamentare, printre care și posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracțiuni, nu constituie norme de incriminare.

"Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile constituționale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind înfăptuirea justiției și art.134 alin.(2) privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii", precizează CCR.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Camerei Deputaților.