Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil, scrie Mediafax.ro.
De asemenea, CCR a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.
Judecătorii constituţionali au luat în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.
Procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, a transmis, luni, Curţii Constituţionale (CC) punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice, iniţiat de guvernul Ponta , permite identificarea celor care cumpără cartele prepay, aceştia reprezentând peste 60% din utilizatorii de telefonie mobilă sau a celor care folosesc reţele wireless. Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Iniţiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligaţi să-şi declare datele personale la momentul achiziţionării acestora a intrat în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional, în 11 iunie 2014, la comisii. În 11 iunie, şeful SRI, G Maior, prezent la dezbaterile din comisii, declara că aceasta lege este in perfectă concordanta cu drepturile omului si are ca obiectiv asigurarea cibernetică a Romaniei. Actul normativ fusese adoptat deja de Senat, în 2 iunie, fără vreo modificare, ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi "pentru", 9 "împotrivă" şi 3 abţineri, majoritatea senatorilor PSD fiind în favoarea acestuia, împreună cu toţi senatorii PDL şi UDMR.
Votul final pe proiect a fost dat în 2 iulie, în sesiune extraordinară, de Camera Deputaţilor. Proiectul prevede ca cei care deţin o cartel telefonică preplătită să-şi prezinte datele personale de identificare, adică orice persoană care cumpără o cartelă pre-plătită trebuie să pună la dispoziţia vânzătorului numai datele de identificare din buletin sau pe cele din paşaport ori din permisul de conducere. Camera Deputaţilor a adoptat cu 195 de voturi "pentru", 20 de voturi "împotrivă" şi 75 de abţineri, iniţiativa legislativă care obligă deţinătorii de cartele telefonice preplătite (prepay) să-şi prezinte datele personale de identificare.
Pe 9 iulie 2014, Avocatul Poporului (AP) a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu o obiecţie de neconstituţionalitate având ca obiect Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe motiv că această lege contravine unor prevederi constituţionale. Legea a fost trimisă preşedintelui Băsescu pt promulgare pe 5 iulie.
În opinia Avocatului Poporului, legea contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constituţia României, deoarece soluţia legislativă referitoare la obligaţia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 6 luni de la data reţinerii acestora este afectată de un viciu de constituţionalitate din perspectiva considerentelor reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258/2009. Totodată, AP apreciază că legea privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării şi ocrotirii vieţii intime familiale şi private de către autorităţile publice şi principiului proporţionalităţii prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.
Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la Evenimentul zilei, în 21 iulie, şeful SRI a precizat că, în cele mai multe cazuri, persoanele implicate în acte teroriste sau alte fapte penale folosesc ca mijloace de comunicaţii cartelele preplătite. Ca exemplu, Maior a amintit atentatele teroriste de la Burgas din 2012 şi de la Madrid, din 2004, în care au fost folosite cartele preplătite. El avertiza că "lipsa unei legislaţii care să permită identificarea teroriştilor ce folosesc cartele telefonice pre-plătite este o vulnerabilitate majoră."
