Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta pe 5 iunie sesizarea PNL și USR asupra legii de modificare și completare a art. 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Cele două formațiuni au depus sesizarea joi.
Potrivit criticilor formulate, modificarea art. 12 din Legea nr.78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupție în cazul în care acestea sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.
Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce, pe 27 iulie 2018, președintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispozițiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituționale.
"Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii (...) ca urmare a Deciziei CCR 584/2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precizată, fapt care afectează, din perspectivă constituțională, conținutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare. În opinia noastră, au fost ignorate dispozițiile paragrafului 72 din Decizia nr. 584/2018, cât și ale paragrafului 68 din aceeași decizie. (...) Deducem (...) că legiuitorul avea obligația, din perspectivă constituțională, de a lua act de necesitatea menținerii în vigoare a formei actuale a art.12 din Legea nr.78/2000, per a contrario, restrângerea conținutului infracțiunii realizată prin dispozițiile alin.(2), nou introdus prin legea criticată, este neconstituțională. În consecință, legiuitorul, în procedura reexaminării, avea obligația de a constata că întreaga lege de modificare a art.12 din Legea nr.78/2000 este neconstituțională și, pe cale de consecință, de a respinge legea. Neprocedând astfel, Parlamentul României a ignorat atât dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție, care instituie caracterul erga omnes al deciziilor Curții Constituționale, cât și jurisprudența acesteia", se mai arată în sesizarea deputaților PNL și USR.
Aceștia argumentează că "menținerea unor texte de lege care sunt afectate de un viciu de neconstituționalitate reprezintă, pe lângă încălcarea principiului colaborării loiale între autoritățile statului, și o încălcare a principiului securității juridice" și solicită CCR să "constate neconstituționalitatea articolului unic din legea supusă controlului de constituționalitate cu referire la dispozițiile art.12 alin.(2) din Legea nr.78/2000 deoarece încalcă dispozițiile art. 147 alin.(4) și ale art.1 alin.(3) din Constituția României".
De asemenea, deputații PNL și USR atrag atenția că articolul unic al legii este neconstituțional deoarece "consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracțiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligației regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curții Constituționale nr.584/2018, încălcând astfel dispozițiile art.147 alin.(4) și ale art.1 alin.(3) din Constituția României".
"Cu privire la conținutul art.12 alin.(2), nou introdus, raportat la norma de incriminare prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000, în forma aflată în vigoare, constatăm restrângerea sferei de aplicare a infracțiunii, ceea ce face imposibilă aplicarea textului normativ unor fapte incriminate de norma în vigoare. (...) Considerăm că în aplicarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituție, în procedura de reexaminare legiuitorul avea obligația de a proceda la efectuarea corelărilor tehnico-normative concordant cu dispozițiile art.1 alin.(3) din legea fundamentală, astfel încât să fie respectată Decizia Curții Constituționale nr.584/2018, inclusiv considerentele atașate acesteia, fapt nerealizat, ceea ce atrage neconstituționalitatea articolului unic al legii de modificare și completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție", se menționează în sesizare.
Camera Deputaților a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie, în urma deciziei CCR, proiectul de lege respectiv și a revenit la textul inițial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, scrie agerpres.ro
