CCR dezbate azi sesizările multiple pe Codul Penal și pe Codul administrativ

Curtea Constituțională a amânat în mai multe rânduri pronunțarea asupra acestor obiecții de neconstituționalitate.

Președintele Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative.

”O administrație publică modernă, într-un stat de drept, democratic și social trebuie să fie, înainte de toate, o administrație publică transparentă, transparență de neconceput în absența unor reglementări clare, unitare și accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituționalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative”, susține șeful statului în sesizarea trimisă CCR.

Președintele Iohannis mai susține că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permițând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obține un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

”Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecințe calificate, aceeanu are nici o justificare rațională și nu este în concordanță cu valoarea socială protejată prin norma în discuție, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obținerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată”, mai menționează șeful statului.

De asemenea, potrivit sesizării de neconstituționalitate, în cuprinsul art. 40 alin. (1) lit. g) din lege se precizează că funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, sintagma „calitatea de comerciant persoană fizică” din art. 84 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 fiind înlocuită cu sintagma „calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

Președintele Klaus Iohannis a criticat și articolul privind „Folosirea limbii minorităților naționale”, care prevede că „autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”

”Potrivit art. 13 din Constituție,. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție,, mai arată Iohannis.

Președintele critică și introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleșii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene.

În varianta votată de Parlament se prevede că „(1) persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, care au exercitat funcții de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă”, iar cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, și este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.

”Vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituționale”, se arată în finalul sesizării.

O sesizare similară, formulată de 44 de deputați aparținând PNL, USR și PMP, a fost amânată în ședința de marți a CCR.

Pe 9 iulie, Camera Deputaților a adoptat, în sesiune extraordinară, proiectul de lege privind Codul administrativ. Forul inferior al Parlamentul a adoptat atunci inițiativa legislativă în calitate de Cameră decizională.

CCR dezbate sesizările lui Iohannis, ale Opoziție și ÎCCJ pe Codul Penal

CCR dezbate joi sesizările făcute de președintele Klaus Iohannis, de partidele din Opoziție și de către ÎCCJ asupra legii de modificare a Codului Penal și a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Curtea Constituțională a amânat în mai multe rânduri pronunțarea în cazul sesizărilor făcut de partide, șeful statului și ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.

Judecătorii Curții au invocat că "au nevoie de timp pentru a delibera", potrivit unui comunicat de presă al CCR, remis miercuri MEDIAFAX.

Obiecțiile au fost formulate de un număr de 110 deputați PNL, PMP, USR și neafiliați, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de șeful statului, Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 25 iulie în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea și adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituția, în sensul că depășește termenul constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată șeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă inițiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat și pe 4 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării șefului statului, potrivit Administrației Prezidențiale.

Astfel, Iohannis susține, în textul sesizării că atât Codul penal, cât și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt neconstituționale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților la momentul emiterii Deciziei Președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară".

PNL, USR și PMP au sesizat CCR pe 5 iulie asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susținând că peste 30 de articole sunt neconstituționale, printre care și cel care referitor la abuzul în serviciu, cât și abrogarea articolului privind neglijența în serviciu.

"Sperăm că acest Cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curții de Justiție a UE și apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituționalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii a PNL, USR și PMP. Împreună am sesizat CCR. Ziua de ieri a fost o zi rușinoasă", a afirmat deputatul PNL Ioan Cupșa în Parlament.

Deputatul PNL a susținut că sunt peste 30 de articole notate în sesizarea depusă ca fiind neconstituționale, printre care și articolul privitor la abuzul în serviciu.

"Peste 30 de articole sunt atacate de către noi în acea sesizare de neconstituționalitate. În egală măsură, atacăm actul în sine, în integralitatea sa (...), s-a încălcat principiul bicameralismului, s-a încălcat regulamentul Camerei atunci când a fost adoptat acest act. Vom vedea ce aduce viitorul. (...) E vorba de neconstituționalitatea articolului privind abuzul în serviciu, de asemenea considerăm neconstituțională abrogarea neglijenței în serviciu, e neconstituțională modificarea legii penale", a mai precizat Cupșa.

Deputatul Ionuț Simionca a anunțat că românii așteaptă de la aleși să emită legi drepte pentru cetățeni, acest lucru nefiind valabil în cazul proiectului de modificare a Codului Penal.
"PMP este categoric împotriva acestor propuneri legislative, românii așteaptă de la noi să dăm legi drepte pentru cetățeni, nu legi speciale pentru liderii politici, de aceea ne-am alăturat celor din PNL și USR și noi credem că noi trebuie să luptăm pentru cetățenii noștri", a explicat deputatul PMP.

Camera Deputaților a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abțineri, în calitate de for decizional, după ce inițiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.