Decizia este una surprinzătoare, în contextul controverselor și presiunilor din spațiul public legate de acest subiect.
Surse din cadrul Curții spun că discuțiile între judecători au fost tensionate, dat fiind impactul reformei asupra magistraților și altor categorii beneficiare de pensii de serviciu.
Reforma pe pensiile speciale, declarată constituțională de CCR
Decizia privind constituționalitatea a fost adoptată cu un scor surprinzător, de 6 la 3, având în vedere că, până acum, în cadrul Curții Constituționale se conturase o majoritate mult mai strânsă, de 5 la 4, în favoarea constituționalității legii, o situație care generase frecvent blocaje.
În favoarea declarării legii ca neconstituțională au votat judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Judecătorul Mihai Busuioc a întors armele și a votat pentru constituționalitatea legii, schimbându-și poziția față de cei trei colegi de instanță.
În schimb, hotărârea de a respinge sesizarea adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost luată cu o majoritate previzibilă, de 5 la 4.
Deocamdată, autoritățile nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei Europene privind alocarea celor 231 de milioane de euro din PNRR aferente jalonului reformei pensiilor speciale. Nu este clar dacă România a pierdut definitiv acești bani sau dacă decizia CCR ar putea permite reluarea negocierilor cu Bruxellesul.
Decidenții vor fi nevoiți să modifice și data intrării în vigoare a reformei, deoarece în proiectul trimis la CCR acum foarte mult timp este prevăzut că aceasta ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
