În Duminica Floriilor la ortodocși, milioane de catolici din intreaga lume celebrează Paștele. Credincioșii din București au mers pentru Vigilia Pascală la cea mai mare catedrală catolică din Capitală: Sfântul Iosif. Paștele Catolic a fost sărbătorit și la Sibiu și Cluj.
De la ora 23.30, Realitatea Tv a transmis slujba de la Vatican, oficiată de Papa Francisc.
Sute de credincioși au participat, sâmbătă seara, la ceremonia de binecuvântare a focului în fața Bisericii Romano-Catolică „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca și au luat lumină de la preoți, asistând la slujba de Înviere. La fel s-a întâmplat și la Sibiu, unde slujba de Paști este oficiată în trei limbi, potrivit Mediafax.
Credincioșii romano-catolici s-au adunat, sâmbătă seara, la Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca unde mai mulți preoți au luat lumină de la un foc aprins în fața lăcașului de cult, după care credincioșii au intrat cu lumânările aprinse în biserică și au asistat la slujba de Înviere.
Administratorul parohial al Bisericii Romano-Catolică „Sf. Mihail”, Stelian Veres, a declarat că, în cadrul slujbei, s-a citit Evanghelia Învierii lui Isus Hristos din morți.
„Participăm cu toții la Învierea Domnului nostru Isus Hristos din mormânt, El a înviat pentru noi și ne deschide împărăția veșnică. Sfânta Liturghie de Paști a început cu binecuvântarea focului, care este un simbol străvechi. Focul este binecuvântat și de la acest foc s-a aprins lumânarea pascală care îl reprezintă pe Isus Hristos cel Înviat, iar preotul a intrat în biserică cu lumânarea aprinsă care a fost dăruită credincioșilor, să încălzească și să lumineze. S-a desfășurat apoi Liturghia Cuvântului și s-a citit Evanghelia Învierii lui Isus Hristos din morți”, a spus Veres.
La finalul slujbei a avut loc binecuvântarea apei, credincioșii s-au împărtășit după care au ieșit și au înconjurat biserica, în cadrul procesiunii de Înviere.
La Sibiu, slujba de Înviere a început la Biserica Romano-Catolică „Sf. Treime” din Piața Mare în jurul orei 21, printre sutele de credincioși fiind și președintele României, Klaus Iohannis și soția sa, Carmen.
Slujba de la Sibiu este susținută în trei limbi, repsectiv română, maghiară și germană, datorită numărului mare de etnici maghiari și sași din oraș.
PASTELE CATOLIC 2018. La Roma, Papa a oficiat slujba din Vinerea Mare și a asistat la Drumul Crucii, o procesiune impresionantă în jurul Colosseumului la lumina lumânărilor.
La Ierusalim, în ciuda ploii, sute de credincioși catolici s-au adunat pe Via Dolorosa, drumul pe care Isus și-a dus crucea. Conform tradiției, pelerinii s-au oprit de 14 ori până la Biserica Sfântului Mormânt, ridicată pe locul în care a fost înmormântat Isus, înainte de a învia în duminica Paștelui.
În Filipine, deși biserica nu vede cu ochi buni această tradiție, mulți credincioși s-au crucificat și s-au autoflagelat în Vinerea Sfântă.
La fel ca și de Paștele Ortodox, Paștele Catolic are o serie de superstiții de care credincioșii țin cont.
În anumite zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate în Sâmbătă Patimilor, iar seară, la lăsarea întunericului, ținerii merg în curțile fețelor cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici.
PAȘTE CATOLIC 2018. În prima și a două zi de Paște, fețele îi așteaptă pe stropitori; stropitul sau udatul tinerelor nemăritate este un obicei catolic respectat mai ales în părțile Ardealului și Ungaria, precum și în anumite zone din Slovacia.
În trecut, fetele erau udate cu apa rece că gheață, însă, odată cu trecerea anilor, această "scaldare" a fost înlocuită cu parfumarea tinerelor. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit că o binecuvântare, este o urare de noroc în tot ce își propun.
PAȘTELE CATOLIC 2018. De ce au catolicii Paștele mai devreme decât creștinii ortodocși
PAȘTE CATOLIC 2018. Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi).
