Guvernul a decis să mărească pe neașteptate povara fiscală în România, deși Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici și Liviu Dragnea au promis că nu vor crește nicio taxă și nu vor introduce niciun impozit nou în mandatul lor.
Guvernul introduce abrupt, de la 1 ianuarie 2019, impozite noi și vor crește altele care se aplică deja, deși nu mai sunt nici două săptămâni înainte de finalul anului.
Potrivit unor surse apropiate guvernului, suma așteptată este de 10 mld. lei. Doar din taxa pe activele bancare, în funcție de ROBOR, guvernul ar putea să strângă aproximativ 4 mld. lei.
Alte măsuri avute în vedere: o creștere a taxelor pe companiile din telecom, dar și un preț maxim la energie.
„Știm foarte bine, din păcate, comportamentul lor (companiilor din energie – n.red.) arată un dispreț față de ce înseamnă economia din România. Un comportament în baza unor legi existente, dar unul incorect față de ceea ce înseamnă economia din România. Aceste companii , prin diferite metode, cum e cazul sectorului de gaze, sunt diferențe foarte mari între prețul de productie și cel final, așa că se propune o limitare de 68 de lei pe MW oră, pe o perioadă de 3 ani de zile, până în 28 februarie 2022, astfel încât prețurile gazelor nu poate depăși valoarea de 68 de lei pe MW/h, indiferent de vânzător", a spus Teodorovici.
În privința băncilor, guvernul propune introducerea unei așa-numite „taxe pe lăcomie" pe activele bancare. Când Robor este între 3,01% și 3,5%, taxa este de 0,9% din active, ceea ce înseamnă încasări suplimentare de 3,6 miliarde de lei.
Potrivit surselor HotNews.ro, aceste modificări urgente sunt făcute deoarece Guvernul nu poate întocmi bugetul pe 2019.
Pur și simplu nu ies socotelile pe partea de venituri. Acestea sunt mult prea mici, dacă păstrează nivelul fiscal din prezent, comparativ cu toate cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru plata salariilor în sectorul bugetar și pensiilor. În aceste condiții este sacrificat mediul de afaceri.
Aceste modificări făcute peste noapte dau peste cap planurile de afaceri ale companiilor, mai ales că multe dintre ele și-au întocmit deja bugetele pe 2019.
Ministerul Finanțelor nu a calculat un potențial impact negativ asupra economiei. De altfel, pentru aceste decizii nu s-a consultat cu reprezentanții mediului de afaceri, aceștia fiind luați prin surprindere.
