Spre deosebire de celelalte premii Nobel, care se decid în Suedia, premiul Nobel pentru Pace este acordat de un Comitet Nobel norvegian, format din cinci persoane numite de parlamentul norvegian. Membrii sunt adesea politicieni pensionari, dar nu întotdeauna. Comitetul actual este condus de şeful filialei norvegiene a PEN International, un grup care apără libertatea de exprimare. Un alt membru este un academician.
Toţi sunt propuşi de partidele politice norvegiene, iar numirile lor reflectă echilibrul de putere din parlamentul norvegian.
Cine poate câștiga?
Răspunsul scurt este: oricine se potriveşte descrierii stabilite în testamentul din 1895 al industriaşului suedez Alfred Nobel. Acesta prevede că premiul trebuie acordat persoanei „care a făcut cel mai mult sau cel mai bine pentru a promova prietenia între ţări, abolirea sau reducerea armatelor permanente şi înfiinţarea şi promovarea congreselor de pace”.
Răspunsul mai complicat este că premiul „trebuie plasat în contextul actual”, potrivit lui Kristian Berg Harpviken, secretarul comitetului de premiere, care pregăteşte lucrările pentru organismul de premiere. El participă la deliberări, dar nu votează. „Ei vor analiza lumea, vor vedea ce se întâmplă, care sunt tendinţele globale, care sunt principalele preocupări, care sunt procesele cele mai promiţătoare pe care le vedem”, a explicat el pentru Reuters. „Iar procesele pot însemna orice, de la un proces de pace specific la un nou tip de acord internaţional care este în curs de elaborare sau care a fost adoptat recent”, precizează secretarul comitetului de premiere.
Cine poate face nominalizări
Mii de persoane pot propune nume: membri ai guvernelor şi parlamentelor; actuali şefi de stat; profesori universitari de istorie, ştiinţe sociale, drept şi filozofie; şi foşti laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, printre alţii.
Anul acesta sunt 338 de nominalizaţi. Lista completă este păstrată într-un seif timp de 50 de ani.
Cum decide comitetul
Nominalizările se încheie pe 31 ianuarie. Membrii comitetului pot face propriile nominalizări până cel târziu la prima lor reuniune din februarie.
Ei discută toate nominalizările, apoi stabilesc o listă restrânsă. Fiecare nominalizat este apoi evaluat şi examinat de un grup de consilieri permanenţi şi alţi experţi.
Comitetul se reuneşte cam o dată pe lună pentru a discuta nominalizările. Decizia tinde să fie luată în august sau septembrie, a spus Harpviken.
Comitetul încearcă să ajungă la un consens în privinţa selecţiei sale. Dacă nu reuşeşte, decizia se ia prin vot majoritar.
Ultima dată când un membru a demisionat în semn de protest a fost în 1994, când liderul palestinian Yasser Arafat a împărţit premiul cu Shimon Peres şi Yitzhak Rabin din Israel.
Deşi lista completă a nominalizărilor este păstrată secretă, cei care fac nominalizările sunt liberi să le dezvăluie. Nu există nicio modalitate de a verifica dacă au făcut ceea ce au spus.
Ce se întâmplă în sala unde se decide cine ia premiul Nobel pentru Pace? Pentru prima dată în 125 de ani, presa a avut acces
În fiecare an, începând din 1901, membrii comitetului Nobel norvegian – gardienii celui mai prestigios premiu din lume - se reunesc în secret, fără a dezvălui când deliberează şi fără a permite jurnaliştilor să asiste la şedinţa finală. Asta, până acum. BBC, împreună cu postul naţional de televiziune din Norvegia, a obţinut acces la reuniunea lor pentru a face alegerea. Este pentru prima dată în istoria de 125 de ani a premiului când mass-media are acces în culisele procesului.
POtrivit news.ro, cei cinci membri şi secretarul se întâlnesc în sala Comitetului din cadrul Institutului Nobel din Oslo, decorată cu acelaşi candelabru şi mobilier din stejar de la prima decernare a premiului. Pe pereţi sunt expuse fotografii înrămate ale tuturor laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, cu un spaţiu liber la capăt pentru fotografia câştigătorului din acest an.
Sub portretul lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi cel care patronează premiile, comitetul se întruneşte luni dimineaţa, cu patru zile înainte de anunţarea câştigătorului. Cei şase beau cafea împreună, fac conversaţie şi apoi deschid lucrările, finalul unui proces de selecţie care durează de luni de zile.
„Discutăm, ne certăm, atmosfera este încinsă”, a declarat pentru BBC preşedintele comitetului norvegian Nobel, Jorgen Watne Frydnes. „Dar, desigur, suntem civilizaţi şi încercăm să luăm o decizie bazată pe consens în fiecare an”, adaugă el.
Mai întâi, ei citesc cu voce tare criteriile pentru premiu consacrate în testamentul lui Alfred Nobel din 1895: acesta să fie acordat celui care a făcut cel mai mult pentru fraternitatea între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente sau pentru organizarea sau promovarea congreselor de pace.
Apoi presa iese şi uşa se închide. Este momentul deciziei.
