Când trece România la euro. Ultimii doi ani ne-au îndepărat de ţintă

„Îngrijorarea bancherilor centrali în privinţa atingerii obiectivului de stabilitate a preţurilor nu este întotdeauna în concordanţă cu dezideratul unei creşteri economice rapide", a declarat guvernatorul BNR.

România nu are o dată ţintă pentru adoptarea euro, la fel ca Cehia, Ungaria şi Polonia, iar după ce în ultimii ani devenise fruntaşă în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, în 2017 şi în prima parte a anului 2018 nu a mai reuşit să bifeze criteriul privind inflaţia sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung, scrie ZF.ro.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară tre­bu­ie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung şi stabilitatea cursului de schimb.

Însă, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară şi realizarea con­vergenţei reale, respectiv convergenţa stan­dardelor de viaţă sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.

România a parcurs un drum lung în privinţa con­vergenţei economice, înregistrând o creştere a PIB/locuitor până la 58,6% din media zonei euro în 2017, dar procesul este departe de a fi finalizat.

Atingerea unui anumit grad de con­ver­gen­ţă a venitului pe cap de locuitor înain­te de trecerea la euro este esen­ţială, consi­deră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.