Ieri la BNR s-a discutat când trece România la euro, dar nu s-a avansat o dată clară. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că România nu este sceptică în privința adoptării euro, dar este nevoie de realism.
„Îngrijorarea bancherilor centrali în privința atingerii obiectivului de stabilitate a prețurilor nu este întotdeauna în concordanță cu dezideratul unei creșteri economice rapide", a declarat guvernatorul BNR.
România nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, la fel ca Cehia, Ungaria și Polonia, iar după ce în ultimii ani devenise fruntașă în privința îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergența nominală pentru a adera la zona euro, în 2017 și în prima parte a anului 2018 nu a mai reușit să bifeze criteriul privind inflația sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung, scrie ZF.ro.
Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor, convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu și lung și stabilitatea cursului de schimb.
Însă, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară și realizarea convergenței reale, respectiv convergența standardelor de viață sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.
România a parcurs un drum lung în privința convergenței economice, înregistrând o creștere a PIB/locuitor până la 58,6% din media zonei euro în 2017, dar procesul este departe de a fi finalizat.
Atingerea unui anumit grad de convergență a venitului pe cap de locuitor înainte de trecerea la euro este esențială, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
