Când se taie, de fapt, porcul pentru Crăciun. Multă lume nu ştie!

Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se știe că a lăsat Bisericii documente prețioase – scrisorile sale dedicate comunităților crestine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la Roma. Acestea se numără printre puținele mărturii vii ale unui sfant mucenic, aflat înaintea pătimirii. Totodată, în această zi de sărbătoare, conform calendarului creștin-ortodox, este dezlegare la ulei și vin.

Ziua de 20 decembrie, această sărbătoare a rămas în comunitatea românească prin sacrificarea porcului, însă fără conotații sacre. Folcloriștii vorbesc însă de un sacrificiu, de sărbătorirea spiritului agrar.

În vremurile mai apropiate de noi, obiciul tăierii porcului de Crăciun cu păstrarea tuturor datinilor își are izvorul în îndestularea cu carne și produse tradiționale la mesele de sărbători, dar nu numai – pentru că o serie de preparate vor fi păstrate și vor fi consumate până aproape de vară și chiar la seceriș – a se vedea slănina.

Tăierea simbolică a porcului se face prin înjunghiere, apoi animalul este pârlit, spălat cu mălai și acoperit cu o pătură. În cele mai multe locuri, i se face o crestătură în formă de cruce pentru ca produsele, carnea lui să fie binecuvântate. Copiii se suie călare pe porc, ca sa aiba noroc tot anul. Apoi se scot intestinele și măruntaiele, se tranșează carnea și se trece la prepararea produselor tradiționale – sângerete, lebăr, cârnați, caltaboși etc. În ziua în care se taie porcul se face și ”pomana porcului” cu toți cei care participă, dar cu cei ai casei și vecini.

În zilele noastre, cel mai adesea, porcul este tăiat cu câteva săptămâni înainte de Crăciun pentru ca o parte din preparate să aibă timp să stea la afumătoare și să fie numai bune pentru masa de Crăciun și cea de Anul Nou, conform agrointel.ro.