Dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), printr-un rechizitoriu semnat de procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu. Instanța a analizat însă legalitatea probelor strânse în timpul anchetei și a concluzionat că o parte dintre acestea nu pot fi folosite în proces.
Călin Georgescu, trimis în judecată cu probe obținute nelegal
Judecătorul a constatat că mai multe declarații de martor au fost obținute în condiții care încalcă dreptul persoanei de a nu se autoincrimina. În unele cazuri, persoane audiate inițial ca martori au devenit ulterior suspecți sau inculpați în același dosar, iar declarațiile lor nu mai pot fi folosite împotriva lor.
În motivarea deciziei, instanța a invocat prevederile Codului de procedură penală privind excluderea probelor obținute ilegal, anunță Luju.ro.
„Art. 102 CPP – Excluderea probelor obținute în mod nelegal
(2) Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin are aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.
De asemenea, judecătorul a făcut trimitere la articolul privind dreptul martorului de a nu se acuza.
„Art. 118 CPP – Dreptul martorului de a nu se acuza
Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară”.
Zeci de declarații eliminate din materialul probator
Prin încheierea pronunțată în camera preliminară, judecătorul a constatat nulitatea declarațiilor date în calitate de martor de mai mulți inculpați din dosar și a dispus eliminarea lor din materialul probator.
„În temeiul art. 102 alin. 2, 3 raportat la art. 118 Cod procedură penală (dreptul martorului la tăcere şi neautoincriminare) şi art. 282 Cod procedură penală, constată nulitatea declaraţiilor date în calitate de martor de către inculpaţii Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişca Cristian-Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile-Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu-Claudiu, Panţa Dan-Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail-Alex, Apahidean Marius-Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan-Florin”.
Instanța a dispus și eliminarea din dosar a mediilor optice pe care erau stocate înregistrările audierilor martorilor, precum și eliminarea referirilor la aceste declarații din rechizitoriu. În urma acestei decizii, Parchetul General trebuie să stabilească dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată sau dacă solicită restituirea dosarului la parchet pentru refacerea anchetei.
„În temeiul art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”.
Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu pe 9 martie 2026, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
