Sfântul Grigorie Taumaturgul s-a născut în cetatea Neocezareea din Pont, în jurul anului 213, într-o familie păgână și a primit o educație laică desăvârșită, studiind filosofia, retorica și dreptul. Pentru a-și desăvârși studiile, a plecat împreună cu fratele său Atenodor spre Berit, dar s-au oprit în Cezareea Palestinei, unde l-a întâlnit pe Origen (185-254), marele cărturar creștin al vremii, condamnat de Biserică pentru ereziile sale.
Sfântul Grigorie a devenit vreme de cinci ani ucenicul lui Origen, a primit botezul și a ales viața de liniște, rugăciune și studiu al Sfintelor Scripturilor, petrecută într-un loc retras.
Pentru virtuțile lui alese, la întoarcerea în patrie, a fost hirotonit episcop al Neocezareei. Prin el, Dumnezeu a lucrat mulțime de fapte minunate, în special vindecări, motiv pentru care a fost numit "Taumaturgul".
În timpul persecuției împotriva creștinilor declanșată de împăratul Deciu (250-253), Sfântul Grigorie i-a sfătuit pe creștini să fugă și să se ascundă, ca nu cumva, înfricoșându-se de cruzimea chinurilor, să se lepede de credință.
A murit în vremea împăratului Aurelian (270-275), viața lui fiind scrisă pe larg de Sfântul Grigorie de Nyssa.
