Cabinetul Cîțu - Finalizarea MCV și politici orientate către diaspora, printre prioritățile Ministerului de Externe

Potrivit documentului, la capitolul dedicat MAE este precizat că în mediul extern "România își va atinge obiectivele pe baza triadei esențiale a politicii sale externe: creșterea rolului și influenței țării noastre în UE și, respectiv, Alianța Nord-Atlantică (NATO) și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii".

"Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept", se arată în documentul citat.

În ceea ce privește vecinătatea UE, România "va continua să fie un susținător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest și Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, și a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilității și securității în regiune".

Totodată, arată programul de guvernare, în ceea ce privește elaborarea Noului Concept Strategic NATO, va fi acordată o atenție sporită întăririi coeziunii Flancului Estic "cu impact direct pentru România, mai ales în ce privește sporirea securității la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică".

În ceea ce privește relația cu SUA, "interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic și militar, inclusiv în ceea ce privește creșterea prezenței militare americane în România; va continua să fie acordată o importanță deosebită securității energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilități în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil și cel al securității cibernetice, inclusiv al rețelelor de comunicații de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat în august 2019".

De asemenea, arată programul de guvernare, România va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Sprijinul oferit de România Republicii Moldova, inclusiv cel financiar, va continua să fie strict condiționat de acțiunile concrete ale autorităților de la Chișinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova și a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esențiale asumate prin Acordul de Asociere și prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană". "Totodată, vor continua acțiunile de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova", mai precizează documentul.

Programul de guvernare subliniază că România "va continua susținerea soluționării pe cale pașnică a conflictului din estul Ucrainei și respectarea strictă a regimului de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum și menținerea regimului de sancțiuni față de Federația Rusă".

"În relația cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică și predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluționarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar și de alte evoluții conexe. Respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activității Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial", precizează documentul.

De asemenea, programul de guvernare abordează și subiectul eforturilor de restructurare a MAE pe criterii de eficiență.

"Concursurile pentru intrarea în Corpul Diplomatic și Consular al României (CDCR) vor oferi șanse egale tuturor cetățenilor români. Detașările vor fi limitate la maximum, iar recursul la pensionari va fi folosit în cazuri excepționale", se precizează în programul depus de coaliție.

O amplă secțiune din capitolul dedicat Ministerului de Externe este dedicată comunității de români din afara țării. Unul din subcapitole este intitulat "Diaspora este România".

În document este avansată o cifră legată de numărul românilor care trăiesc în străinătate.

"În prezent, pe lângă comunitățile istorice de români din vecinătatea României, există peste 4 milioane de cetățeni români în afara granițelor țării, această cifră reprezentând peste 20% din numărul total de cetățeni ai României", precizează programul de guvernare.

De altfel, diaspora ar urma să fie o prioritate a noi guvernări.

În program este menționată "înființarea în subordinea Prim-ministrului a unei Echipe Diaspora (ED) permanente, la care să participe MAE, MAI, Ministerul Muncii, Justiției, Educației, Culturii, menită să elaboreze strategia și să coordoneze toate politicile privind Diaspora".

De asemenea, este precizată și "respectarea prevederilor constituționale referitoare la norma de reprezentare parlamentară și, pe cale de consecință, mărirea numărului de parlamentari pentru românii care trăiesc în diaspora".

Potrivit programului de guvernare depus la Parlament, o atenție deosebită va fi asigurată copiilor de cetățenie română, născuți în afara țării.

"Vom menține un registru al copiilor români născuți în Diaspora și ne vom asigura, împreună cu autoritățile locale și prin centrele comunitare, că au acces, în cazul în care părinții își doresc, la informații despre limba, identitatea și cultura română, inclusiv prin burse de studiu dedicate", mai arată documentul, potrivit sursei citate.

La conducerea Ministerului de Externe a rămas, în continuare, liberalul Bogdan Aurescu.