CAB: Ion Fecior era apreciat de Ministerul de Interne comunist pentru că era dur cu deținuții

Curtea de Apel București a motivat decizia din 30 martie prin care l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe fostul comandant al penitenciarului Periprava, Ion Ficior, pentru crime impotriva umanității, scrie News.ro.

Instanța reține, în documentul citat, că ”activitatea inculpatului s-a aflat tot timpul sub controlul Ministerului Afacerilor Interne, care de altfel, l-a selectat și ulterior l-a promovat în diferite funcții de conducere la mai multe penitenciare” și că ”aceastei entități îi pot fi astfel puse în sarcină, culpa în alegere, în direcție și supraveghere, mai presus de orice îndoială”.

”Inculpatul a fost numit în funcția de comandant al Coloniei de Muncă prin Ordinul nr. 2893/1960 al Ministerului Afacerilor Interne. Alegerea inculpatului pentru a fi numit în această funcție s-a făcut de la nivelul de vârf al Ministerului Afacerilor Interne, având în vedere devotamentul față de partid, ideologia acestuia dar și determinarea viitorilor comandanți de a lupta împotriva dușamanilor poporului, așa cum a rezultat din notele aflate la dosar”, se arată în motivarea CAB.

Judecătorul retine că Ficior ”s-a aflat în permanență, pe timpul exercitării funcțiilor sale, sub supravegherea și controlul MAI” și că ”încă de când se afla la Penitenciarul Suceava, a fost verificat de Direcția cadre din cadrul MAI, (...) notă din care rezultă că era dur cu deținuții și cu militarii din subordine, dar că era apreciat pentru calitățile sale organizatorice”.

Cât privește Statul Român, mai reține instanța ”reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, este mai presus de orice dubiu că Statul trebuie să răspundă, pentru că politica statală a fost cea care a permis nu doar detenția ilegală, abuzivă a deținuților politici, ci și abuzurile comise împotriva acestora, această politică fiind girată de legislativ dar și prin ordine și instrucțiuni emise de la nivelul cel mai înalt al ierarhiei statale”.

Politica statală de a-i reprima pe dușmanii poporului a fost o politică trasată prin legea fundamentală, în acest sens fiind prevederile articolelor 16 și 17 din Constituția Republicii Populare Române din anul 1952, precizează instanța.

”Tratamentele neomenoase aplicate de inculpat deținuților politici, direct sau prin intermediul subalternilor, au fost consecința acestei politici statale, care, la nivel legislativ, constituțional, a calificat pe toți cei care nu sunt de acord cu sistemul comunist, ca fiind dușmani ai poporului, dușmani care trebuiau izolați și reprimați. Statul este vinovat și pentru detenția ilegală a celor mai mulți dintre deținuții din prezenta cauză, permițând aplicarea de pedepse, în afara cadrului legal și constituțional, stabilite prin Ordine ale Ministrului Afacerilor Interne, în prelungirea altor pedepse executate și aplicate de instanțe, astfel încât libertatea cetățenilor români a fost nesocotită cu bună știință de statul român, prin angajații săi”, se arată în motivare.

Judecătorul CAB arată că Ficior ”a comis faptele din prezenta cauză în calitate de agent al statului și din acest punct de vedere Curtea reține aspectul că politica statală nu putea fi dusă la îndeplinire fără voința agenților săi, aceștia fiind cei care au făcut să fie posibilă exterminarea unui număr impresionant de cetățeni români, opozanți ai regimului comunist”.

Chiar și în acest context, în care statul era organizat să reprime orice formă de opoziție a regimului comunist, instanța nu îl consideră mai puțin vinovat pe Ioan Ficior pentru ororile de la Periprava.

”Aceasta nu înseamnă că răspunderea trebuie să fie disipată, ci, ea trebuie să fie clar delimitată, deoarece statul a creat cadrul necesar pentru exterminare iar inculpatul, ca și alți agenți ai statului, a luat măsuri concrete pentru ducerea la îndeplinire”, motivează magistatul.

Instanța arată că statul se apără în sensul că a adoptat unele măsuri reparatorii pentru victimele regimului comunist, iar Ficior se apără, în sensul că nu a făcut decât să execute politica statală.

Curtea nu poate accepta această apărare. De măsurile luate de stat, nu au beneficiat părțile civile din prezenta cauză, cu excepția părții civile G.N. iar anumite reparații de care au mai beneficiat unii dintre ei (cum ar fi o indemnizație simbolică de luptător anticomunist, în cazul tatălui părții civile B.I.), nu reprezintă satisfacții echitabile, pentru prejudiciile cauzate”, notează Curtea care arată, în continuare, că ”drept urmare, toate părțile responsabile civilmente introduse în cauză trebuie să răspundă alături de inculpat, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a răspunde pentru fapta altuia”.

Torționarul Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, a fost condamnat, în 30 martie, la 20 de ani de închisoare, decizia Curții de Apel București nefiind definitivă.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție ceruse condamnarea lui Ioan Ficior la 25 de ani de închisoare, dar instanța, care l-a găsit vinovat pentru crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava, a dispus ca acesta să stea 20 de ani în detenție.

Decizia instanței Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată la instanța supremă.

Procesul lui Ioan Ficior, care se judecă din 16 septembrie 2014 la Curtea de Apel București, a avut 14 termene.

În august 2014, Ioan Ficior a fost trimis în judecată, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, fiind înregistrate 103 decese.

Un caz asemănător a fost cel al lui Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar.  Vișinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.