Buna Vestire este una dintre cele patru mari sărbători care îi sunt închinate Maicii Domnului. În această zi, Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că ea va fi cea care îl va naște pe Fiul Lui Dumnezeu.
La fel ca și în cazul altor sărbători, de praznicul Bunei Vestiri sunt legate o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, ce au fost transmise din generație în generație. Bărtânii spun că cei care le respectă vor avea parte de binecuvântare în familie, spor, noroc și sănătate.
Cea mai cunoscută superstiție legată de această mare sărbătoare este cea referitoare la cuc. De altfel, sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor și ca Ziua Cucului.
Conform unei mărturii a unui țăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români„, specifică: „Blagoveștenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cam pe la Bună Vestire până la San Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre„, scrie crestinortodox.ro.
De Ziua Cucului, tradiția spune că este bine să mâncăm pește ca să fim sănătoși și vioi ca peștele în apă.
De asemenea, cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul. Potrivit bătrânilor, cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul;
În urmă cu mulți ani, sătenii obișnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câți ani mai au de trăit, iar flăcăii și fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântatul al cucului însemna un an de așteptare;
În plus, de Buna Vestire strămoșii noștri puneau pe pragul casei pâine, sare și apă, ca hrană pentru îngeri. Și astăzi la sate, se scot din lăzi straiele și țesăturile la aerisit, iar pentru alungarea șerpilor de lângă casă și a insectelor și omizilor din livezi, se afumau cu tămâie și cârpe arse casele, curțile și livezile.
În Banat și Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu țuică și erau amenințați cu toporul că vor fi tăiați, dacă nu rodesc;
Totodată, în Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curți și li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopții și este numit “Noaptea focurilor” ;
Tot în această zi, femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac și în cosmetică populară;
Mai mult, în unele zone, Blagoveștenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor, nu se puneau cloștile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova și Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul țării se obișnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara sosește mai târziu, să se scoată stupii la iernat.
“Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”, scrie Irina Nicolau, în Ghidul sărbătorilor românești.
Foarte important de precizat este faptul că se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.
