Bucureștenii au înghețat de frig zile la rând în apartamente, iar RADET și ELCEN vor să crească prețul căldurii.
Pe de-o parte, Electrocentrale București propune o majorare cu aproape 20% a tarifului apei de adaos, conform Realitatea TV. Pe de alta parte, RADET a cerut încă din vară scumpirea apei calde. Iar toate aceste costuri vor fi suportate, direct sau indirect, tot de cetățeni.
Electrocentrale București, producătorul de energie termică al Capitalei, a solicitat RADET să plătească mai mult cu 19% pentru apa de adaos, necesară la transportul energiei termice.
În 2015, ELCEN a utilizat aproape nouă milioane de metri cubi - apă de adaos, în valoare totală de peste 44 de milioane de lei. Iar acum se cere majorarea cu aproape un leu a prețului pe metrul cub. Depinde însă de rezultatul negocierilor care se poartă acum cu Regia de Termoficare.
De cealaltă parte, și RADET-ul a cerut o majorare a prețului energiei termice. Încă din vară, la Primăria Capitalei a fost depusă documentația de aprobare a creșterii prețurilor pentru căldură și apă caldă, iar consilierii municipali urmează să ia o decizie în acest caz.
"Noi am depus o documentatie pt avizarea unui nou tarif. Solicitarea noastra de reasezare a tarifului ar fi de 17,55%. Pentru noncasnic, procentul e de 24,9%", conform RADET. Ceea ce ar însemna o majorare cu aproximativ 30 de lei a facturilor pentru cetățeni și de până la 80 de lei pentru agenții economici.
În medie, ELCEN livrează în fiecare an RADET-ului o cantitate de aproximativ patru milioane de Gigacalorii. Regia de termoficare transportă apoi agentul termic către populație și încasează de la bucureșteni peste 160 de lei pentru fiecare gigacalorie. În plus, primește bani și de la bugetul general al Capitalei. În 2015 Primăria Bucureștiului a plătit RADET peste 570 de milioane de lei pentru căldură. Iar aproape toate sumele încasate de la populație și de la municipalitate au fost vărsate apoi în contul ELCEN.
Așadar, toate costurile de producție, transport și distribuție a căldurii și apei calde sunt suportate în totalitate de populație. Fie direct, prin plata facturilor de energie termică, fie indirect, prin achitarea de taxe și impozite. Și tot populația suportă pierderile din rețea, care depășesc în anumite cazuri chiar și 30%.
