BOMBA DIN PRIMĂRIA CAPITALEI: Austeritate pentru bucureșteni, milioane de euro în sporuri pentru apropiații administrației

Documente interne intrate în posesia redacției arată existența unui mecanism administrativ uriaș prin care, în interiorul Primăriei Municipiului București, au fost create zeci de Unități de Implementare a Proiectelor (UIP), iar aceleași persoane au fost introduse simultan în numeroase proiecte cu finanțare externă și au început să beneficieze de majorări salariale de până la 40%.

Totul se întâmplă exact în perioada în care administrația coordonată de Ciprian Ciucu vorbește public despre:

•⁠  ⁠restructurări,

•⁠  ⁠reducerea aparatului administrativ,

•⁠  ⁠austeritate,

•⁠  ⁠și „economii” la bugetul Primăriei Capitalei.

Însă documentele analizate descriu o realitate complet diferită: un sistem paralel de plăți suplimentare și majorări salariale care poate genera, în următorii doi ani, costuri totale de peste 6 milioane de euro din bani publici.

CUM FUNCȚIONEAZĂ MECANISMUL

Schema este aparent simplă:

1.⁠ ⁠Sunt constituite Unități de Implementare a Proiectelor (UIP);

2.⁠ ⁠Aceleași persoane sunt introduse simultan în numeroase UIP-uri;

3.⁠ ⁠Sunt acordate majorări salariale de:

    * 5%,

    * 10%,

    * 20%,

    * 30% și chiar 40%;

4.⁠ ⁠Majorările se acordă lunar pe toată perioada proiectelor, iar acestea au perioade estimate de implementare de minimum doi ani.

ACELEAȘI PERSOANE APAR ÎN ZECI DE UIP-URI

Documentele arată situații greu de explicat public și administrativ.

Printre exemple 

•⁠  ⁠Petre Codrin figurează în 98 UIP-uri;

•⁠  ⁠Popescu Mirela Claudia apare în 81 UIP-uri;

•⁠  ⁠Radu Maria Magdalena apare în 81 UIP-uri;

•⁠  ⁠multiple persoane beneficiază de majorări de 40%.

Mai grav, aceleași persoane apar simultan pe proiecte complet diferite:

•⁠  ⁠tramvaie,

•⁠  ⁠troleibuze,

•⁠  ⁠termoficare,

•⁠  ⁠semaforizare inteligentă,

•⁠  ⁠infrastructură rutieră,

•⁠  ⁠management trafic,

•⁠  ⁠apă și apă uzată,

•⁠  ⁠hub-uri de mobilitate urbană 

Practic, aceeași structură de persoane este rotită între proiecte uriașe de sute de milioane și chiar miliarde de lei.

SUMELE SUNT URIAȘE

Documentele indică majorări salariale lunare impresionante.

Exemple:

•⁠  ⁠persoane care primesc suplimentar între 3.000 și 5.000 lei lunar;

•⁠  ⁠persoane cu majorări de aproape 6.400 lei pe lună;

•⁠  ⁠cazuri în care veniturile lunare depășesc 30.000 lei. 

În anumite situații:

•⁠  ⁠salariul crește de la aproximativ 12.000 lei la peste 16.700 lei;

•⁠  ⁠alte persoane ajung la venituri lunare care depășesc echivalentul a zeci de mii de euro anual.

CALCULUL REAL: PESTE 6 MILIOANE EURO

Estimările rezultate din documentele analizate indică:

Impact anual:

•⁠  ⁠aproximativ 2,5 milioane euro plăți suplimentare;

Impact pentru minimum 2 ani:

•⁠  ⁠peste 5 milioane euro;

Cu taxe și contribuții suportate din bani publici:

•⁠  ⁠aproximativ 6 – 6,5 milioane euro.

Cu alte cuvinte, în timp ce administrația vorbește despre „economii” și „austeritate”, milioane de euro sunt direcționate către un cerc restrâns de persoane incluse în acest sistem UIP.

TRANSFERURILE DIN ZONA SECTORULUI 6 

Documentele mai indică un element extrem de sensibil:

numeroase persoane introduse în UIP-uri provin din zona administrației Sectorului 6 și au fost transferate sau detașate ulterior în PMB.

În documentele analizate apar:

•⁠  ⁠Andreea Ioana Iordache;

•⁠  ⁠Milena Stancu;

•⁠  ⁠Claudia Goșman;

•⁠  ⁠Alexandru Suciu;

•⁠  ⁠Bogdan Ciocîrlan;

•⁠  ⁠Alina David;

•⁠  ⁠Mirela Claudia Popescu;

    și alte persoane provenite din aceeași zonă administrativă.

După transferurile către PMB, aceste persoane apar în structurile UIP și beneficiază de majorările salariale aferente.

AUSTERITATE PENTRU UNII, MILIOANE PENTRU ALȚII

Aici apare contradicția uriașă.

Pe de o parte:

•⁠  ⁠concedieri;

•⁠  ⁠reorganizare;

•⁠  ⁠reducerea aparatului administrativ;

•⁠  ⁠discurs public despre lipsa banilor.

Pe de altă parte:

•⁠  ⁠majorări salariale de până la 40%;

•⁠  ⁠milioane de euro direcționate prin UIP-uri;

•⁠  ⁠aceleași persoane introduse simultan în zeci de proiecte.

Practic:

economiile invocate public prin restructurări sunt neutralizate printr-un mecanism paralel de majorări salariale.

 OCOLIREA CONSILIULUI GENERAL?

Documentele ridică și o problemă extrem de gravă privind transparența administrativă.

Aceste costuri uriașe: 

•⁠  ⁠nu au făcut obiectul unei dezbateri publice reale;

•⁠  ⁠nu au fost asumate transparent în Consiliul General al Municipiului București;

•⁠  ⁠au fost generate prin dispoziții administrative și mecanisme interne UIP.

Cu alte cuvinte:

•⁠  ⁠Consiliul General votează reorganizare și austeritate;

•⁠  ⁠în paralel, milioane de euro sunt redistribuite printr-un sistem paralel de majorări salariale.

UN ALT SEMN DE ÎNTREBARE: UNDE ESTE CONTROLUL?

Mai apare însă o întrebare extrem de gravă: cum a fost posibil ca un mecanism de asemenea dimensiune, cu milioane de euro distribuite prin UIP-uri și aceleași persoane prezente simultan în zeci de proiecte, să funcționeze fără reacții publice ferme din partea Curții de Conturi a României?

În momentul în care:

•⁠  ⁠aceleași nume apar repetitiv în structuri generatoare de majorări salariale;

•⁠  ⁠impactul bugetar estimat depășește 6 milioane de euro;

•⁠  ⁠iar austeritatea și concedierile sunt impuse altor categorii de angajați,

opinia publică are dreptul să întrebe dacă acest mecanism a fost verificat în profunzime și dacă s-a analizat:

•⁠  ⁠realitatea activităților raportate;

•⁠  ⁠justificarea pontajelor;

•⁠  ⁠oportunitatea numărului foarte mare de persoane incluse în UIP-uri;

•⁠  ⁠și modul în care aceleași persoane ajung simultan în zeci de proiecte.

Pentru că, dacă asemenea sisteme funcționează ani la rând fără explicații clare și fără consecințe administrative, apare inevitabil întrebarea dacă instituțiile de control, inclusiv Curtea de Conturi, și-au exercitat cu adevărat rolul de protejare a banului public.

ÎNTREBĂRILE CARE DEVIN EXPLOZIVE

1.⁠ ⁠Cine a decis includerea acelorași persoane în zeci de UIP-uri?

2.⁠ ⁠Care este activitatea reală prestată?

3.⁠ ⁠Cine verifică pontajele?

4.⁠ ⁠Cum poate aceeași persoană să participe simultan la zeci de proiecte?

5.⁠ ⁠De ce exact persoanele transferate din zona Sectorului 6 apar constant în aceste structuri?

6.⁠ ⁠De ce aceste costuri nu au fost asumate transparent în CGMB?

7.⁠ ⁠Dacă PMB trebuia să facă economie, de ce milioane de euro au fost direcționate către acest mecanism?

PRESIUNE PE PRESĂ, TĂCERE PE DOCUMENTE

În ultimele săptămâni, Ciprian Ciucu a avut ieșiri tensionate și agresive la adresa jurnaliștilor incomozi, în special a celor care pun întrebări despre activitatea PMB 

Dar comportamentul față de presă nu schimbă documentele.

Iar documentele descriu un mecanism administrativ care poate direcționa peste 6 milioane de euro din bani publici către un cerc restrâns de persoane apropiate administrației, exact în perioada în care bucureștenilor li se vorbea despre austeritate și sacrificii.