"Bomba cu ceas" care ameninţă economia mondială. E mai CRUNTĂ decât CRIZA financiară

Reducerea suprafetei calotei polare arctice, la un nivel minim record, a fost vazuta intr-o oarecare masura ca benefica din punct de vedere economic.

Asta pentru ca deschide mai multe cai pentru traficul naval si oportunitati de explotare de resurse, intr-o regiune care ar putea contine 30% din rezervele inca nedescoperite de gaze naturale ale lumii si 13% din cele de petrol.

Totusi, rolul cheie al regiunii in reglarea oceanelor si climei inseamna ca topirea gheturilor va cauza schimbari climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundatii si vor distruge infrastructura, afirma cercetatori de la Universitatea Cambridgesi de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, potrivit incont.ro.

Astfel, toate aceste schimbari vor duce la costuri care probabil vor depasi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.

Calculele cercetatorilor europeni arata ca tarile in curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari, intrucat au o capacitate mai redusa de a face fata unor dezastre precum inundatii, secete sau furtuni.

Ritmul de crestere pentru temperaturile din regiunea arctica este de multi ani de cel putin doua ori mai rapid fata de restul planetei.

80 de trilioane de dolari sau 3% din PIB-ul mondial anual pentru salvarea Planetei

Acum doi ani, un studiu al departamentul de economie si probleme sociale al ONU, citat de The Telegraph, arata ca peste 80 de trilioane de dolari, adica aproximativ 3% din PIB-ul mondial anual, ar trebui cheltuite in urmatorii 40 de ani, in investitii in tehnologia verde pentru a reduce foametea si efectele nefavorabile ale schimbarilor climatice.