BOBOTEAZA. După săvârșirea Sfintei Liturghii, arhiereul tomitan a început oficierea primei slujbe de Sfințire Mari a Apei în budanele și cisternele amplasate pe scările de acces și pe platoul din fața Catedralei arhiepiscopale Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ritual ecleziastic pentru obținerea Agheasmei Mari. O slujbă și un ritual similar de sfințire va fi săvârșit și marți, de Praznicul Bobotezei, în cadrul procesiunii ce va fi condusă de Arhiepiscopul Teodosie, pe faleza Cazinoului din Constanța, potrivit agerpres.ro.
Apa sfințită, în ajunul Bobotezei, va fi îmbuteliată pe parcursul acestei zile, în 130.000 de recipiente din plastic, sigilate și etichetate special de voluntarii Arhiepiscopiei Tomisului, ce vor fi depozitate la Cazino, într-un rastel sub forma Crucii Sf. Andrei. De asemenea, alte trei tone de agheasmă mare vor fi oferite credincioșilor din cisterne și butoaie, asigurate de Arhiepiscopie.
BOBOTEAZA. Potrivit programului transmis de Arhiepiscopie, arhiereul tomitan rostește, luni, un cuvânt de învățătură și deținuților de la Penitenciarul Poarta Albă, în cadrul unei slujbe la capela internă "Sfântul Nicolae", unde va împărți deținuților și Agheasma Mare.
Tot luni, Arhiepiscopul Teodosie va poposi în mijlocul comunității creștin-ortodoxe de la Hârșova și va adresa un cuvânt preoților și credincioșilor Schitului Podromița, cu hramul "Botezul Domnului". Ulterior, pe malul Dunării, în zona Căpităniei Hârșova, va fi organizată o procesiune urmată de slujba de Sfințire Mare a Apei, la ora 14,00. Tot aici arhiereul va ieși pe apă la bordul unei șalupe și va iniția ritualul de aruncare a celor trei cruci din lemn în apa fluviului pentru a fi recuperate de tineri înotători, ritual ecleziastic similar celui care va fi săvârșit la Constanța, în apa mării, chiar în ziua de Bobotează, conform tradiției locului.
BOBOTEAZA. Potrivit tradiției creștine, inițial slujba Agheasmei Mari se săvârșea la Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului, de unde s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică și, conform canoanelor, în Ajunul Bobotezei se ajunează total, se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Thesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Credincioșii beau Agheasma Mare timp de opt zile, de la Bobotează până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul cu slujbele și cântările Bobotezei, dar și în zile de post, la îndemnul duhovnicului. În religia creștină se consideră că apa sfințită de preot, de Bobotează, poartă în ea puterea purificatoare și sfințitoare a Harului Dumnezeiesc. Când face sfințirea apei, preotul invocă în cadrul rugăciunii: "Apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh (...) pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire (...) pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnică (...) și pentru ca prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea patimilor".
BOBOTEAZA. Termenul "agheasmă" vine de la cuvântul grecesc "aghiasmos", care își are originea în cuvântul "aghios" (sfânt). "Aghiasmos" se poate traduce și ca slujba de sfințire, dar și ca apă sfințită. Astfel, atunci când spunem "voi face o agheasmă", înțelegem slujba, iar când spunem "voi bea un pic de agheasmă", ne referim la apa sfințită. Sfințirea caselor credincioșilor se face prin stropirea cu agheasma mare în ajunul Bobotezei.
