Fostul șef al DIICOT, Alina Bica, a declarat, vineri, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde judecătorii au început audierile în dosarul "Bica 1", că va începe, de luni, să lucreze în domeniul juridic, fără a preciza unde, dar menționând că nu are legătură cu vreo instanță de parchet sau altă instituție de stat. În acest sens, Bica a subliniat că va rămâne confidențial viitorul său loc de muncă.
Întrebată dacă a făcut cerere la Poliție să fie secretizat programul de control judiciar, dispus în cazul său, Alina Bica a răspuns afirmativ, fiind de părere că a fost mediatizat excesiv cazul ei, informează Mediafax.
"Nu mi s-a întâmplat înainte să merg pe stradă și să întoarcă lumea capul după mine sau să aud șușoteli în spatele meu. Este o situație pe care n-o doresc nimănui. Eu mental nu am fost pregătită și nu sunt pregătită nici în continuare pentru o astfel de situație", a declarat Bica.
Pe de altă parte, întrebată în ce arie va profesa, Bica a precizat că în domeniul juridic fără a oferi alte lămuriri, lăsând, însă, de înțeles că activitățile sale profesionale viitoare se vor derula în mediul privat.
Faptele Alinei Bica și ale lui Dorin și Alin Cocoș, privind despăgubirile ilegale de la ANRP, vor fi judecate în primul dosar al fostei șefe a DIICOT, în timp ce, în cel de-al doilea dosar, rămân acuzațiile privindu-i pe Adriean Videanu și Ovidiu Tender, în urma deciziei de vineri a Curții Supreme.
Trimisă în judecată în două dosare
În dosarul "Bica 1", fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul ÎCCJ, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.
Ce acuzații i se aduc
Concret, Alina Bica este acuzată de procurori că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.
"Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)", au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Totodată, procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror-șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.
O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.
O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.
