Beneficiile aduse de administrarea zilnică a aspirinei pentru prevenirea AVC și crizei cardiace în cazul persoanelor care au o stare bună de sănătate sunt ''contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic'', iar medicii ar trebui să recomande acest medicament în funcție de alte riscuri ale pacienților, conform concluziilor unei meta-analize realizate în Marea Britanie.
O mică doză zilnică de aspirină este, adesea, prescrisă de medicii din Statele Unite persoanele cu vârste de 50 și 60 de ani pentru prevenirea crizelor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), chiar și în cazul în care acestea nu au un risc ridicat. În Europa, cardiologii fac acest lucru numai după apariția unei probleme la nivelul inimii.
Aspirina fluidizează sângele și previne formarea cheagurilor în artere. Însă, un sânge prea fluid poate conduce la hemoragii.
Prin urmare, apare dilema: în cazul căror tipuri de pacienți beneficiul reducerii riscului cardiovascular depășește riscul de hemoragie?
Pentru persoanele care au suferit un AVC sau un infarct, balanța înclină în mod evident în favoarea aspirinei, potrivit multor studii. Astfel de pacienți au un risc ridicat de a suferi un al doilea accident, iar aspirina ajută la prevenirea acestuia.
însă, o analiză, publicată în Journal of the American Medical Association (JAMA) oferă o imagine mai largă pentru pacienții care nu au avut încă probleme cardiovasculare.
Însă, nu tranșează cu adevărat controversa: pe de o parte, aspirina reduce riscul de criză cardiacă și AVC în cazul persoanelor fără antecedente; pe de altă parte, crește riscul de hemoragie gravă, în special la nivelul intestinelor, în proporții modeste și echivalente.
De asemenea, aspirina nu are niciun impact asupra mortalității. ''Pentru persoanele cu o stare bună de sănătate, beneficiile reduse ale aspirinei pentru prevenirea AVC și crizei cardiace sunt contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic'', conform unei declarații făcută de Jane Armitage de la Universitatea Oxford după publicarea studiului.
Concluzia: medicii ar trebui să recomande aspirina de la caz la caz, în funcție de alte riscuri ale pacienților, subliniază cardiologul Michael Gaziano într-un comentariu. De exemplu, stoparea fumatului sau scăderea nivelului de colesterol reprezintă alte modalități prin care se poate încerca reducerea riscului cardiovascular.
