Deși la Palatul Victoria totul este roz, Comisia Europeană lansează un avertisment dur guvernanților și spune că România este puternic dezechilibrată de cheltuielile mari și fără cap ale guvernanților.
România se confruntă cu dezechilibre excesive și un deficit bugetar prognozat la 6,9% din PIB (diferența dintre venituri și cheltuieli), potrivit unui raport al Comisiei Europene. Comisia cere României să înăsprească politica fiscală, ceea ce înseamnă fie eliminarea unora dintre facilitățile existente (scutiri de taxe și impozite), fie introducerea de noi taxe și impozite, fie creșterea unor taxe și impozite.
De asemenea, Comisia Europeană cere României să facă reforme structurale și să accelereze absorbția fondurilor europene, inclusiv a banilor din PNRR.
Reamintim că România nu a încasat nici acum tranșa a 3-a din PNRR, deși mai sunt doar doi ani și jumătate din acest program.
Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a experimentat dezechilibre până anul trecut, deoarece se mențin vulnerabilitățile legate de conturile externe, și în principal de deficitele guvernamentale mari și în creștere.
Totodată, presiunile semnificative ale prețurilor și costurilor au crescut, iar acțiunea politică a fost slabă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
În 2020, Consiliul a decis că în România există deficit excesiv, pe baza datelor din 2019. Conform evaluării Comisiei, România nu a luat măsuri eficiente pentru a remedia aceasta și a pune capăt situației de deficit excesiv
Executivul comunitar a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre selectate pentru o revizuire amănunțită în Raportul din 2024 privind mecanismul de alertă. Per ansamblu, după șocul provocat de condițiile comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice tind să se atenueze în majoritatea statelor membre, apreciază Comisia Europeană.
De asemenea, instituția a efectuat pentru prima dată o analiză a ocupării forței de muncă, a calificărilor și a provocărilor la nivel social în fiecare stat membru.
Primul stadiu al analizei este inclus în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) 2024, în timp ce o analiză mai detaliată a fost publicată în mai 2024 pentru șapte state membre: Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania, Ungaria și România.
