Australia, în doliu după uciderea celor doi ostatici la Sydney

Australienii au aflat când s-au trezit finalul sângeros al luării de ostatici care a durat 16 ore, la Lindt Chocolat Cafe, în Martin Place, o esplanadă pietonală situată în centrul celui mai mare oraş din Australia. Locuitorii au depus un munte de flori la locul dramei, pentru a-şi manifesta durerea şi emoţia.

Unităţi de elită ale poliţiei, în ţinută de comando, au dat asaltul în primele ore ale zilei de marţi, după ce au auzit focuri de armă.

Autorul luării de ostatici, identificat de presa australiană ca fiind Man Haron Monis, un bărbat în vârstă de 50 de ani de origine iraniană, a fost ucis în schimbul de focuri care a urmat.

Doi dintre ostatici - Tori Johnson, în vârstă de 34 de ani, administratorul Lindt Cafe, şi Katrina Dawson, o avocată în vârstă de 38 de ani şi mama a trei copii - au fost, de asemenea, ucişi. Şase persoane au fost rănite.

Într-o ceremonie religioasă organizată la Catedrala St Mary's din apropiere, arhiepiscopul Anthony Fisher a salutat "eroismul" celor două victime. Tori Johnson se pare că a încercat să-l dezarmeze pe Man Haron Monis şi a fost ucis, a declarat el. Katrina Dawson voia să protejeze o prietenă însărcinată. "Aceşti eroi erau pregătiţi să-şi sacrifice viaţa pentru ca alţii să poată să trăiască", a declarat arhiepiscopul.

Poliţia nu a confirmat această versiune, afirmând că ancheta este în curs.

- "Prin ochiul plasei"

În cafenea s-au aflat în total 17 ostatici. Cinci persoane au reuşit să scape vigilenţei autorului faptelor, un bărbat cu un "trecut plin de violenţe criminale, atracţie pentru extermism şi instabil mintal" potrivit premierului australian Tony Abbott.

El i-a obligat pe ostatici să întindă în vitrina cafenelei un steag negru cu o inscripţie în arabă - "shahada" sau crezul musulman: "Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah, iar Mahomed este profetul său".

Autorul luării de ostatici "a încercat să dea acţiunilor sale acoperirea" organizaţiei Statul Islamic (SI), a adăugat premierul, salutând acţiunile forţelor de ordine faţă de "acest contact cu terorismul".

El era eliberat pe cauţiune, în pofida mai multor fapte de violenţă, inclusiv complicitate la asasinarea soţiei sale. Ministrul Justiţiei din New South Wales Brad Hazzard a recunoscut că acest lucru relevă probleme grave.

"Cerem serviciilor federale şi statului să analizeze îndeaproape motivele pentru care a trecut prin ochiul plasei", a spus el.

Steagurile erau în bernă în tot statul New South Wales.

"Mă aflu aici pentru a aduce un omagiu persoanelor care şi-au pierdut viaţa. Totul este atât de trist", a declarat Angelica Haifa depunând un buchet de flori. "Ele se duceau pur şi simplu la serviciu, ca toată lumea, şi s-au oprit să ia cafea. Ar fi putut să fie oricine", a adăugat ea.

Reprezentanţi ai comunităţii musulmane, care au condamnat ferm luarea de ostatici, au participat la omagiul adus victimelor.

Martin Place este centrul financiar al oraşului Sydney, în care se află numeroase administraţii, inclusiv biroul premierului New South Wales Mike Baird şi sediul Băncii centrale.

Presa locală a scris că bărbatul şi-a obligat ostaticii să se filmeze pentru a-şi prezenta revendicările - şi anume să fie sunat de către premier şi să i se aducă un steag SI.

Fostul avocat al autorului luării de ostatici Manny Conditsis a exclus că ar fi vorba despre o acţiune "concertată de terorism". "Este un individ bolnav mintal care a comis un act terifiant", a spus el.

Potrivit cotidianului The Australian, este vorba despre un islamist radical care a trimis în trecut scrisori prin care aducea injurii familiilor unor militari ucişi în operaţiuni. Sosit în Australia în 1996 ca refugiat, el trăia la periferia oraşului Sydney. S-a convertit de la şiism la sunnism, potrivit site-ului său.

Australia, angajată alături de Statele Unite în lupta împotriva organizaţiei Statului Islamic a ridicat în septembrie nivelul alertei de ameninţare teroristă, reprezentată de combatanţi jihadişti australieni care se întorc din Irak şi Siria.

Ea a înăsprit legislaţia antiteroristă, la sfârşitul lui octombrie, interzicând orice călătorie fără un motiv valabil către ţări considerate focare de terorism internaţional.