Astăzi începe POSTUL CRĂCIUNULUI. Ce trebuie să facă toți credincioșii

POSTUL CRĂCIUNULUI. Tot mai puțini oameni aleg să postească, indiferent de vârstă. Unora li se pare ceva fără importanță sau rost, alții pun pe seama anumitor boli acestă neputință. În fapt, nu există piedici adevărate, spun părinții. Chiar și cel bolnav poate posti, fiindcă tocmai postul l-ar ajuta să se vindece. Pentru unii pare o adevărată provocare. Dar, sincer vorbind, dacă vrei să postești poți mânca doar pâine, legume și fructe nu trebuie să faci nu știu ce mari preparate. Acestea sunt pretexte pentru a nu ține post. Or, postul trebuie ținut cu bucurie, fiindcă nu este o osândă, ci o mică nevoință făcută cu scopul de a fi mai aproape de Dumnezeu și a te împărtăși apoi cu trupul și sângele Lui, prin euharistie. Postul te ajută să fi mai bun, să te gândești de două ori înainte de a deschide gura, înainte de a-l judeca pe cel de lângă tine, te îndeamnă să nu mănânci sau să bei peste măsură. Sunt, de fapt, lucruri pe care ar trebui să le facem mereu, nu numai în post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Postul Crăciunului, vechi de când lumea

După cum se știe, postul e de la Adam și Eva. Când Dumnezeu le spune celor doi locuitori ai Raiului să nu se atingă de pomul cunoștinței binelui și răului, de fapt, El îi îndeamnă la post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Părintele Ilie Cleopa arată că în Biblie sunt nenumărate exemple ale celor care au ținut post: Mântuitorul Însuși a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Și tot Mântuitorul ne învață cum să postim. El ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post și rugăciune. Posteau, de asemenea, Sfinții Apostoli și ucenicii lor; ei au rânduit postul pentru creștini. Moise a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; Ilie Proorocul, la fel, a postit patruzeci de zile; Daniel, de asemenea, a postit”, scrie libertatea.ro.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Puterea de a ne înfrâna

Omul este singura ființă care are posibilitatea de a se înfrâna de la pornirile instinctuale. Un animal nu poate face acest lucru de la sine, ci numai dacă este dresat și doar, într-un anume context. Pe când noi, oamenii, avem această putere, dată de Dumnezeu, de a ne abține, de bună voie de la diverse activități. De aceea, spune Sf. Eferem Sirul că “A mânca ține de legile firii, dar a posti ține de libertate”. Cine se poate lăuda că mănâncă doar pentru că “așa vrea el”? Noi mâncăm pentru că nu putem trăi fără hrană, voința noastră reiese din instinctul firesc, nu din libertate. Evident nu e nimic rău în a mânca, nu e nici un păcat, dar nici o virtute. Virtutea este doar rodul libertății. Postirea este alegerea liberă care ne aduce mai aproape de viața veșnică și de Dumnezeu.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Latura sufletească a postului

“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul și puterile sufletești, spre ușurare și curățire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Așadar, nu este suficient să te abții de la mâncarea de dulce.

Această înfrânare îți atrage atenția că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuți mai mult pe cei de lângă tine, să ocolești cât poți păcatele, să nu mai judeci, să vorbești doar când trebuie și cât trebuie.

Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forța sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.

 Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către toți credincioșii este ținut cu strictețe de credincioșii în întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putința curățării trupești și sufletești. Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie. În acest post credincioșii ar trebui să consume mâncăruri de post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Felurile postului

Postul poate fi de mai multe feluri:

– ajunare desăvârșită, când nu mâncăm și nu bem nimic o zi întreagă;

– postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine și apă, fructe uscate, semințe etc);

– postul obișnuit sau comun, când mâncăm la orele obișnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne și pește, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);

– postul ușor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, pește, icre și untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

 – În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă și brânză. În zilele de luni, miercuri și vineri se mănâncă preparate fără ulei și fără vin. Marți și joi se pot consuma atât untdelemn, cât și vin. Sâmbăta și duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin și pește.

– Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri se sărbătorește un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn și se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se poate mânca și pește. Marți și joi se mănâncă pește, untdelemn și se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roșie.

– În Ajun se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.