Haideți să oprim risipa de mâncare! Și să fim sincer cu noi, ca națiune! Câți români sunt atenți la cantitatea de alimente pe care o cumpără astfel încât să nu arunce la gunoi mere uitate în bucătărie cu zilele sau legume pierdute prin congelator cu lunile?
Sau câți nu lasă la restaurant farfuriile pe jumătate pline, din jena de a cere restul de mâncare la pachet, pentru acasă? Mâncarea salvată însemană sănătate salvată! Și nu doar pentru noi!
Românii, și nu numai, cumpără mai multă mâncare decât au nevoie și o aruncă la gunoi după numai câteva zile. Iar cel mai adesea scapă tocmai de legume, de fructe și de cereale, adică de produsele alimentare care le oferă sănătate pe termen lung. Puțini sunt cei care se gândesc la consecințele acțiunii lor atunci când duc mancarea la cos.
În primul rând, ar trebui să ia în calcul faptul că mediul înconjurător are de suferit din cauza ignoranței. Sunt irosite resurse importante ale Planetei doar pentru a umple rafturile magazinelor. Apoi, risipa de mâncare înseamnă și risipa de bani.
Dar și de energie fizică. La ce folos să transporți atâta mâncare pe distanțe lungi, de la supermarket până acasă, dacă tot ajungi să scapi de ea? Locuitorii Uniunii Europene în frunte cu cei din Marea Britanie risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, conform dcnews.ro.
Să ne amintim că există încă oameni care suferă de foame? Un studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că omenirea aruncă, anual, până la 50% din mâncare, adică 1,3 miliarde de tone de alimente, în timp ce, în lume, un miliard de oameni mor de foame în fiecare an.
Risipa de hrană este un fenomen specific țărilor dezvoltate și o mare problemă pentru țările sărace. Specialiștii și conducătorii lumii vor ca, până în 2025, să reducă deșeurile alimentare cu 50% prin tehnologie și educație.
