Aproape 150 de deținuți din România au deficiențe de vedere, de auz sau locomotorii

Potrivit celor mai recente date statistice ale ANP, transmise în urma solicitării agenției MEDIAFAX, 148 de deținuți din România, din totalul celor peste 32.000 de persoane lipsite de libertate, au deficiențe de vedere, de auz sau locomotorii.

Dintre aceștia, 74 de deținuți au deficiențe locomotorii, 68 au deficiențe de vedere, iar 14 au deficiențe de auz, două dintre persoanele încarcerate fiind surdomute.

Persoanele lipsite de libertate beneficiază, conform legislației în vigoare, de asistență medicală de specialitate, în funcție de afecțiunile cu care sunt în evidența cabinetelor medicale.

"Persoanele cu dizabilități au la dispoziție rampe de acces, dispozitive de sprijin pentru grupuri sanitare și vase WC speciale din dotarea unităților penitenciare", arată ANP.

Articolul 94 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal reglementează dispozițiile în baza cărora persoanele cu dizabilități execută pedeapsa. Astfel, conform cadrului legal, Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația unității de detenție dispun măsuri specifice pentru protecția sănătății fizice și psihice a persoanelor condamnate care prezintă dizabilități.

Potrivit aceluiași articol, persoanelor condamnate care prezintă dizabilități li se asigură condiții pentru participarea la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase adecvate nevoilor și personalității lor, în funcție de opțiunile și aptitudinile lor. Activitățile de formare profesională a persoanelor condamnate care prezintă dizabilități pot fi organizate de administrația penitenciarului, în colaborare cu personalul specializat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

"Prevederile legale în vigoare și reglementările interne circumscrise domeniului reintegrare socială (decizii ale directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, proceduri de lucru, ordine) nu includ dispoziții care să limiteze participarea persoanelor cu dizabilități la activități destinate reintegrării sociale", precizează ANP.

Potrivit sursei citate, activitatea de reintegrare socială desfășurată în închisorile din România cuprinde trei etape, respectiv adaptarea, intervenția și perioada de dinaintea reîntoarcerii în comunitate.

Astfel, potrivit legii, imediat după ce ajung în penitenciar, toate persoanele private de libertate sunt evaluate din punct de vedere al educației, asistenței psihologice și asistenței sociale.

"Concluziile evaluărilor fundamentează proiectarea asistenței de specialitate pe parcursul executării pedepsei, sub forma Planului individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică. În cuprinsul Planului sunt recomandate, pentru fiecare persoană condamnată, activitățile și programele pe care urmează să le parcurgă pe timpul detenției, în scopul facilitării reinserției sociale postcondamnatorii, ținându-se cont de resursele umane și materiale existente la nivelul așezămintelor de deținere", arată oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Conform ANP, oferta de programe și activități educaționale, de asistență psihologică și asistență socială existentă la nivelul penitenciarelor cuprinde programe și activități de grup, precum și activități individuale.

În etapa de adaptare, la nivelul tuturor unităților se derulează Programul de adaptare la viața instituțională, care se adresează persoanelor private de libertate care tocmai au intrat în penitenciar. Acest program este desfășurat de către un educator, în colaborare cu psihologul, asistentul social, preotul precum și reprezentanți ai altor sectoare de activitate din penitenciar și durează 21 zile, timp în care aceștia se întâlnesc zilnic cu deținutul.

"În cadrul Programului de adaptare la viața instituționalizată, asistentul social realizează evaluarea socială inițială, care este parte integrantă a evaluării complexe multidisciplinare și fundamentează proiectarea oricărui demers de asistență socială, având în vedere identificarea principalelor riscuri și nevoi sociale, în scopul orientării intervenției specifice, pe baza utilizării Instrumentului de evaluare a nevoilor de asistență socială", potrivit ANP.

Totodată, asistenții sociali care își desfășoară activitatea în unitățile penitenciare organizează și desfășoară programe de asistență socială, activități de evaluare și de consiliere socială, prin acțiuni cum ar fi informarea persoanelor private de libertate cu privire la serviciile sociale de care pot beneficia pe perioada detenției, sprijinirea în vederea adaptării la mediul din închisoare, informarea deținuților cu privire la demersurile pe care le pot întreprinde pentru a obține acte de stare civilă, pensii de diferite tipuri, certificate de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap.

"Persoanele cu dizabilități care execută o pedeapsă privativă de libertate pot participa, atât la solicitare cât și din oficiu, la activitățile cu caracter educativ, de asistență psihologică și asistență socială, destinate populației carcerale", au mai arătat oficialii ANP.