Apocalipsa după Emmanuel Macron: „Europa ar putea muri!”. Ce l-a speriat pe președintele Franței

Cu doar trei ani rămași din al doilea și ultimul său mandat și după ce și-a pierdut majoritatea parlamentară în 2022, Emmanuel Macron, în vârstă de 46 de ani, vrea să le arate criticilor săi că își păstrează energia și gândirea proaspătă care l-au propulsat la președinție în 2017.

"Există riscul ca Europa noastră să moară. Nu suntem echipați pentru a face față riscurilor", a avertizat Macron în discursul său de la Universitatea Sorbona din Paris, subliniid că presiunile militare, economice și de altă natură ar putea slăbi și fragmenta Uniunea cu 27 de țări.

Macron a spus că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige în Ucraina și a cerut o creștere a capacității de securitate cibernetică a Europei, legături mai strânse în domeniul apărării cu Marea Britanie post-Brexit și crearea unei academii europene pentru a pregăti personal militar de rang înalt.

"Nu există apărare fără o industrie de apărare, or am avut decenii de subinvestiții", a arătat el, adăugând că europenii ar trebui să dea prioritate cumpărării de echipamente militare europene. "Trebuie să producem mai mult, trebuie să producem mai repede și trebuie să producem ca europeni", a punctat Macron.

EUROPA NU TREBUIE SĂ FIE VASALA SUA

Europa "trebuie să arate că nu este niciodată vasală Statelor Unite și că știe să vorbească și cu toate celelalte regiuni ale lumii", a subliniat el, reluând o teză mai veche.

Macron cere de mult timp o "autonomie strategică" europeană care să implice o mai mică dependență față de Statele Unite, o poziție care a căpătat o mai mare rezonanță în fața noii candidaturi a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a acuzat deseori Europa că în domeniul apărării trăiește pe seama Statelor Unite.

Cu toate acestea, mulți oficiali europeni consideră că în prezent nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană, iar unii îl suspectează pe Macron că promovează interesele industriale franceze.

EUROPA RISCĂ SĂ RĂMÂNĂ ÎN URMĂ DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Macron a declarat că Europa riscă, de asemenea, să rămână în urmă din punct de vedere economic, în contextul în care regulile globale de liber schimb sunt contestate de concurenți importanți, și a spus că Europa ar trebui să urmărească să devină un lider mondial în domeniul inteligenței artificiale, al calculului cuantic, al spațiului, al biotehnologiilor și al energiei regenerabile.

UE ar trebui să accepte derogări de la propriile reguli de concurență pentru a putea sprijini firmele din sectoare precum inteligența artificială și energia verde în fața "subvențiilor excesive" din partea Statelor Unite și a Chinei, a arătat Macron.

Europa are nevoie de piețe mai puțin fragmentate pentru energie, telecomunicații și servicii financiare și trebuie, de asemenea, să reducă birocrația, a adăugat el.

DE CE A ȚINUT MACRON DISCURSUL DESPRE EUROPA

Liderul francez speră ca discursul său să aibă același impact ca un discurs similar pe care l-a ținut la Sorbona în urmă cu șapte ani și care a prefigurat unele schimbări semnificative ale politicii UE. De atunci, multe s-au schimbat, cu provocări geopolitice majore, printre care războiul din Gaza, invazia Rusiei în Ucraina și tensiunile tot mai mari dintre China și SUA.

Discursul de joi a fost prezentat de consilierii lui Macron ca fiind contribuția Franței la agenda strategică a UE pentru următorii cinci ani. Această agendă urmează să fie stabilită după alegerile europene, când liderii UE vor negocia pentru posturile de conducere ale blocului.

Macron și-a văzut popularitatea personală în scădere, în timp ce partidul său centrist Renaissance se află în urma partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) în sondaje, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie.

O altă provocare pentru Macron este faptul că în Parlamentul European, grupul său, Renew, este în prezent al treilea ca mărime, dar ar putea cădea pe locul patru, arată sondajele de opinie, ceea ce i-ar limita și mai mult influența.