În penitenciarele din România există deținuți de religie musulmană cu tendințe spre radicalizare, autoritățile pregătindu-se pentru a preveni eventuale evenimente, deocamdată nefiind vorba de un fenomen, potrivit directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe.
"Privind radicalizarea, este un fenomen care astăzi nu este vizibil în sistemul penitenciar, sunt pași negativi făcuți în acest sens. Avem deținuți în penitenciare de religie musulmană și cu tendințe spre radicalizare, dar deocamdată nu este un fenomen. Doar ne pregătim, la nivel național și internațional, pentru a preveni astfel de evenimente și a nu se dezvolta în sistemul penitenciar românesc. Există protocoale de colaborare cu serviciile în domeniu și cu organele de urmărire și cercetare, dar deocamdată acest pachet de măsuri nu este necesar, pentru că nu este un fenomen în sistemul penitenciar. Doar ne pregătim pentu a-l preîntâmpina", a declarat Marius Vulpe, directorul ANP, într-o conferință de presă ce avut loc, miercuri, după prezentarea bilanțului instituției pe anul 2016, potrivit Mediafax.
Potrivit datelor furnizate de ANP, în anul 2016 s-au înregistrat 71 de agresiuni ale deținuților asupra angajaților din penitenciare, în scădere față de anul 2015, când s-au înregistrat 78 de agresiuni, dar și față de 2014 (96 de cazuri).
De asemenea, anul trecut au avut loc 50 de incidente în penitenciarele din întrega țară, fiind vorba despre revolte pornite de la nemulțumiri legate de supraaglomerare, condiții de detenție și specularea vulnerabilităților sistemului penitenciar. Incidentele s-au concretizat în escaladarea înălțimilor, baricadarea în camerele de deținere, vociferări, bătăi în grații, incendieri de obiecte, automutilare, scandări de lozinci și refuzul de hrană colectiv.
Tot în 2016 s-au înregistrat două evadări, două părăsiri fără drept a centrului de detenție sau centrului educativ și trei părăsiri ale punctelor de lucru.
Potrivit datelor ANP, 27.445 de persoane au fost închise în 2016 în centrele de detenție din întreaga țară, cu aproape o mie de persoane mai puțin față de 2015, în timp ce rata de recidivă înregistrată în 2016 a fost de 38,27 la sută, cu două procente mai mică față de 2015 (40,33 la sută).
