Conectivitatea este esențială pentru servicii de importanță națională critică, precum spitalele, rețelele energetice, sistemele de transport și logistică sau piețele financiare – iar acum devine indispensabilă pentru mecanismele de comandă și control ale forțelor armate. Dacă această infrastructură este perturbată sau compromisă, consecințele se pot răspândi cu mult dincolo de o singură industrie strategică, subminând stabilitatea economică și strategia de apărare.
Raportul Vodafone avertizează că liderii politici tratează frecvent conectivitatea ca un bun economic, nu ca un pilon central al apărării și rezilienței europene. Investițiile critice sunt amânate sau subfinanțate, iar situațiile de criză sunt coordonate ad-hoc, cu responsabilități fragmentate împărțite între autoritățile civile și cele militare.
Securitatea Europei este acum inseparabilă de securitatea conectivității sale. Însă dacă Europa va continua să trateze conectivitatea drept un serviciu utilitar de bază, ‘low-cost’, va expune cetățenii, instituțiile democratice și aliații la riscuri tot mai mari. Pentru a gestiona toate aceste provocări, un cadru favorabil investițiilor și inovației este esențial, susținut de politici coerente și consecvente la nivel european.
Europa are de ales – poate prioritiza conectivitatea ca element central al securității și astfel, poate consolida una dintre cele mai importante linii de apărare împotriva războiului modern.
Războiul din Ucraina demonstrează că acțiunile militare pot pune presiune semnificativă asupra conectivității. Când aceasta face față, poate crește exponențial capacitatea de rezistență a unei țări. Conflictul demonstrează că rețelele digitale sunt active strategice - ele nu doar susțin securitatea, ci joacă un rol major în contracararea războiului hibrid și electronic.
Pentru a consolida rolul telecomunicațiilor în protejarea prosperității și securității Europei, Vodafone identifică cinci recomandări cheie:
- Recunoașterea conectivității securizate drept activ strategic de securitate și transpunerea acestui fapt în strategiile naționale de profil, planificarea UE și NATO, precum și în capacitățile de apărare.
- Stabilirea unor mecanisme stabile și de încredere în vederea colaborării între guverne, operatori și aliați, pentru coordonarea răspunsului la criză, corelarea informațiilor, protecția infrastructurii submarine, satelitare și cibernetice, și consolidarea rezilienței transfrontaliere la nivel paneuropean.
- Eliminarea decalajelor de investiții în infrastructura digitală critică, acolo unde statele nu ating individual nivelul de reziliență și redundanță necesar Europei. Așadar, este nevoie de stimulente aplicate și politici armonizate care susțin protecția infrastructurii, inclusiv prin Legea Rețelelor Digitale (Digital Networks Act).
- O abordare strategică deschisă prin parteneriate cu aliați de încredere, precum Marea Britanie, pentru a dezvolta împreună tehnologii critice și a alinia standardele de securitate și suveranitate tehnologică la nivel european.
- Investiții în incluziune digitală și alfabetizare pentru a sprijini cetățenii să identifice sursele de dezinformare și să își mențină încrederea în instituțiile democratice, consolidând reziliența societății europene.
Această abordare va permite Europei să își folosească infrastructura robustă de rețea pentru a câștiga avantaj strategic, descurajând adversarii, susținând aliații și protejând siguranța și prosperitatea cetățenilor săi.
Mai multe detalii sunt disponibile în raportul complet publicat aici: https://www.vodafone.com/news/newsroom/public-policy/dna%20report
