Dacă nu dăm ascultare organismului și nevoilor sale, oare ce alte semnale ne-am învățat să ignorăm? Mâncăm când ne e foame, bem când ne este sete, dormim atunci când suntem obosiți sau ne întindem când corpul a amorțit. Însă, atunci când trebuie să ajungem la toaletă, de foarte multe ori intervine amânarea, rușinea, uitarea și chiar lenea.
Uretrele, tuburile care se „hrănesc din fiecare rinichi și se varsă în vezica urinară, nu au supape pentru a împiedica revărsarea surplusului. Rinichii funcționează pe un sistem care implică o rețea delicată de capilare și „tubulețe“, iar excesul de lichid îi va face mult mai puțin eficienți în filtrarea sângelui.
Rinichii pot fi afectați de presiunea exercitată de vezica urinară. Zona cea mai supusă riscului este regiunea centrală de colectare a rinichilor, pelvisul renal și calicele renale care se pot dilata și da naștere bolii numite hidronefroză.
Dar nu vei exploda, vei ajunge la toaletă înainte să faci asta. Vezica urinară adultă poate reține între 500 și 600 mililitri. Deja la 450 de mililitri apare dorința impetuoasă de a urina. Însă, dacă te abții, te supui riscului de infecții urinare (uneori denumite și boala taximetristului din cauza numărului de ore petrecute de taximetriști fără a vizita o toaletă), de probleme cu erecția și chiar poți face incontinență urinară, adică imposibilitatea de a te mai abține – te scapi peste tot și oricând, scrie Adevărul.
Femeile se pot abține mai mult, însă nu este un concurs. Tot femeile suferă mai des de infecții urinare care se pot complica cu o cistită, adică disconfort la urinat, creșterea numărului de urinări zilnice, incontinența, hematuria (sânge în urină) și dureri lombare joase.
