Un număr de 180 de școli, grădinițe și primării, dar și câteva peșteri turistice din mai multe județe ale României sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar și leucemie, specialiștii recomandând aerisirea încăperilor.
Alexandra Cucoș Dinu, manager proiect la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marți, presei, că valorile ridicate de radon au fost constatate cu ocazia realizării primei hărți de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel național, scrie Mediafax.
”Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar țara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul țării și tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc și unde ar trebui măsurători detaliate și implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenție și remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcțiilor noi, în zonele cu potențial urbanistic, dar și de remediere a construcțiilor vechi”, a spus Cucoș Dinu.
Potrivit acesteia, din hartă reiese că s-au înregistrat valori mari de radon în mai multe județe, precum Cluj și Mureș, dar s-au observat corelații și cu geologia solului, astfel încât specialiștii UBB vor să suprapună harta de radon realizată peste harta geologică a României.
”Am avut surprize ca, în instituții publice, în 180 de școli, grădinițe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în județele Alba, Timiș sau Suceava. De asemenea, în peșteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peștera Urșilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să își limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peșteri – Urșilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potențial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari și unde ar trebui staționarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii și personalul expus profesional ar trebui să fie informați și să își limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii și elevii din școlile respective ar trebui informați”, a spus Alexandra Cucoș Dinu.
Specialiștii UBB au reușit să implementeze primele metode de remediere din România, iar acum vor dezvolta un proiect prin care încearcă reducerea costurilor metodelor de bază și să adapteze casele afectate la directivele de eficiență energetică.
”Există soluții, trebuie o cooperare națională. Nu cred că în aceste instituții publice, școli, unde nivelul de radon este ridicat, nu se poate implementa o metodă de remediere. Costurile variază și ar putea ajunge la 1.000 de euro, vom încerca să scoatem un sistem pe piață care să poată fi comercializat, să brevetăm o soluție rapidă, puțin consumatoare de energie, ieftină, accesibilă tuturor, pentru control, atât de monitorizare cu transmitere la distanță a datelor, de supraveghere a nivelul de radon din locuință, cât și de intervenție”, a explicat Cucoș.
Pentru reducerea expunerii la radon în școli, grădinițe și primării, o soluție la îndemână este aerisirea și ventilarea încăperilor.
Harta realizată la UBB va fi încărcată și pe Atlasul European de Radon.
Harta de radon a fost prezentată în cadrul seminarului "Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce privește Expunerea Populației la Radon și la Radionuclizii din Materialele de Construcții” care se desfășoară în perioada 23 – 27 ianuarie la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB.
