Organismele microscopice pot ajunge în corpul nostru prin căile nazale, calea orală sau chiar prin intermediul piciarelor sau al mâinilor în contact cu solul sau alt mediu infectat, scrie BZI.ro. Odată ce trec de apărarea exterioară a corpului, paraziţi intestinali îşi continuă apoi drumul şi spre tractul intestinal, în care aceştia se dezvoltă şi se multiplică consumând substanţele nutritive din mesele noastre înainte de a putea ajunge în fluxul de sânge.
Simptomele infecţiei cu paraziţi
Există peste 100 de tipuri de aceşti paraziţi care pot există în corpurile noastre, dar în ciuda realităţii sunt câteva semne la care trebuie să fii atent deoarece te anunţă că ai paraziţi intestinali.
Aceştia produc o respiraţie urat-mirositoare, diaree şi cearcăne. Unii viermi, cum ar fi tenia, ne va determina să consumăm în mod constant produse alimentare, dar ne va face să ne simţim slăbiţi şi anemici chiar şi după mese. Unii ar putea produce, de asemenea, constipaţie, diaree, tulburări digestive.
Oboseală cronică pe care o resimţită fel de intensă chiar şi după ce ai avut un somn odihnitor timp de o săptămâna, pierederea bruscă şi inexplicabilă în greutate, mai mult de 4 kilograme în două luni - fără să ţii dietă, sunt tot atâtea semne de îngrijorare.
De asemenea, pruritul (mâncărimea anală) care apare în absenţa unei iritaţii şi persistă mai mult de două săptămâni, că şi crampele şi durerile abdominale frecvente pot fi semne ale infecţiei cu paraziţi.
Oamenii care au paraziţi intestinali cele mai multe ori sunt subnutriţi, şi sunt infectaţi cu bacterii virale sau fungice. Aceştia au risc crescut şi pentru alte probleme de sănătate, deoarece paraziţii afectează sistemul imunitar al organismului.
Analize pentru depistarea paraziţilor intestinali
Cele două tipuri frecvente de paraziţi intestinali sunt protozoarele şi viermii intestinali. Dacă crezi că ai putea avea unul dintre aceşti paraziţi, adresează-te unui medic pentru a efectua nişte teste.
Examenul coproparazitologic (analiză materiilor fecale) te-ar putea ajută, dar se recomandă să fie efectuată de mai multe ori până când este depistată infecţia. Odată descoperită, toţi membrii familiei trebuie să urmeze un tratament.
