Adevărul despre Sindromul Italia! Ce declanșează, de fapt, această afecțiune

„Îmbunătățirea situației financiare produce inițial o stare de optimism și de mulțumire a întregii familii, însă, după câțiva ani, relațiile familiale au de su­ferit, în special din cauza separării îndelungate a mamelor de copii“, a declarat prof.dr. Roxana Chiriță, director medical al Institutului de Psihiatrie „Socola“ Iași. Conform unor date statistice oferite de unitatea medicală, în anul 2016 au fost internate 3.384 de femei care sufereau de depresie, din care 5% au putut fi încadrate în acest sindrom, iar anul trecut, numărul femeilor internate cu depresie s-a menținut aproximativ la fel, fiind vorba despre 3.177 de cazuri, din care 5% prezentau semne certe ale acestui sindrom.

„Sindromul Italia“ se definește ca o patologie psihică specifică femeilor care migrează din Europa de Est pentru a lucra ca asistenți familiali, și care se extinde în mod ocazional către copiii pe care îi lasă acasă. Aceste femei nu reușesc să se adapteze, nu cunosc limba, le este dor de familie, de țară. Ele ajung în spitale de psihiatrie cu depresie sau psihoze delirante și trăiesc cu teama că sunt urmărite, persecutate și au sen­zația că cineva chiar încearcă să le ucidă. De asemenea, unele dintre acestea ajung să sufere de „Sindromul Italia“ după ce își pierd locul de muncă obținut cu greu în străinătate.

„O goliciune interioară“

Medicii susțin că, de multe ori, primele simptome care apar sunt doar fizice, fără să fie o legătură aparentă cu o tulburare psihică, apărând dureri de spate, de membre, tulburări gastrointestinale, de somn sau modificări de apetit. „De asemenea, femeile se simt foarte obosite și li se pare imposibil să ducă la capăt chiar și cea mai banală activitate. Ajung să vorbească despre lipsa oricăror emoții, despre o «goliciune» interioară și despre senzația unei apăsări permanente în piept“, explică specialiștii.

Astfel, Universitatea din Udi­ne, Italia, își propune să analizeze acest fenomen, precum și consecințele sale, fiind realizat un proiect de cer­cetare, care va fi coordonat de Donate­lla Cozzi, conferențiar universitar în Antro­pologie Culturală, și de Michaela Mar­cetti, antropolog în cadrul aceleiași universități. Cei doi coordonatori ai proiectului se vor întâlni cu medicii psihiatri ieșeni și vor discuta atât impli­cațiile sociale ale acestui sindrom, cât și aspecte patologice existente la pacientele internate, scrie ziaruldeiasi.ro.

Depărtarea de casă și dorul de copii le face pe multe românce plecate la muncă în Italia să dezvolte depresii. Fenomenul a devenit atât de des întâlnit, încât specialiștii italieni au venit în România să studieze problema. Să tragă unele concluzii așa încât ulterior să găsească și soluții.

„Nu dormeam zi și noapte. Era prima oară când lucram pe acolo”

Este povestea unei românce. Dar nici pe departe doar a ei. Plecată la muncă în Italia pentru a trimite bani acasă, femeia a alunecat treptat în depresie. Cei 10 ani petrecuți departe de copii i-au lăsat urme adânci. Acum este o pacientă a Spitalului de Psihiatrie din Socola, suferindă de sindromul Italia.

La Socola au venit și specialiștii italieni. Numărul mare al româncelor cu episoade de depresie din Italia i-a convins că trebuie tras un semnal de alarmă. Efectele depărtării de familie pot fi devastatoare.

„Sunt paciente care nu se internează doar pentru simptome depresive, sunt paciente care fac și psihoze acolo, în Italia”

Simptome pe care le știe foarte bine și această femeie. Ani în șir a lucrat non-stop pentru a îngriji trei bătrâne. Efortul i-a uzat psihicul.

„Urlam noaptea, nu puteam să dorm. Era foarte greu. Și de acolo am început cu depresiile astea”

Sunt simptome pe care medicii le îndeamnă pe românce să nu le ignore. Altfel, pot dezvolta probleme mult mai grave.

„Sunt paciente care vin și cu halucinații auditive, vizuale, gânduri suicidale. Idei delirante, de urmărire”

Psihiatrii din Italia vor discuta cu colegii români și vor pune la cale un program de sprijin. Vor face și interviuri cu familiile româncelor plecate, care să îi ajute să dezvolte ulterior tratamente aplicate.