Sf. Sava cel Sfinţit s-a izolat mulţi ani de zile într-o peşteră, a ţinut post negru cu rugăciune şi a ştiut cu mult timp înainte ceasul trecerii sale la cele veşnice.
Sfântul Sava cel Sfințit s-a născut la începutul secolului al V-lea, în jurul anului 438, în vremea împăratului Teodosie cel Mic (403-450), în localitatea Mutalasca, din regiunea Capadocia (Turcia de astăzi).
Părinții săi, Ioan și Sofia, l-au crescut pe sfânt până la vârstă de cinci ani, după care, lăsându-l în grijă unui unchi, au plecat, pentru o vreme, în Alexandria, tatăl sau fiind comandant militar.
La vârstă de opt ani, sfântul a îmbrățișat viață monahala, intrând în Mănăstirea Sfântul Flavian, aflată în apropiere, unde s-a nevoit vreme de zece ani. Când s-au întors părinții săi, deși căutau să-l facă să se întoarcă acasă, sfântul a ales să continue viață monahala.
Când a împlinit vârstă de optsprezece ani, însă, Cuviosul Sava a călătorit la Ierusalim, iar de acolo la mănăstirea condusă de Sfântul Eftimie cel Mare, prăznuit în data de 20 ianuarie, care l-a povățuit către Cuviosul Teoctist, care conducea o mânăstire de obște, pentru a se deprinde cu ascultarea, cu smerenia și cu celelalte fapte sfinte.
Se spune că, atunci când l-a văzut, Sfântul Eftimie l-a numit pe acesta "copil bătrân", fiind tânăr cu vârstă, dar bătrân cu înțelepciunea și traiul. Sfântul Sava a trăit în mănăstirea condusă de Cuviosul Teoctist până la vârstă de 30 de ani.
După adormirea Cuviosului Teoctist, succesorul sau a binecuvântat dorință Sfântului Sava de a se zăvora într-o peșteră. Doar în zilele de sâmbătă el își părăsea peșteră și venea în mânăstire, pentru a participă la Sfântă Liturghie și a mânca împreună cu frații. După o vreme, primind binecuvântare, Cuviosul a renunțat să mai vina în mânăstire, rămânând în peșteră vreme de cinci ani.
Când părintele sau a adormit în Domnul (+473), Cuviosul Sava cel Sfințit s-a retras într-o peșteră aspră, lângă Mănăstirea Sfântul Gherasim de la Iordan. în anul 478, sfântul s-a așezat într-o peșteră de pe stâncile văii Kedron, undeva la sud-est de Ierusalim. Mai apoi, în anul 491, patriarhul Salustiu al Ierusalimului l-a hirotonit preot, iar în anul 494, același patriarh l-a rânduit arhimandrit, cu autoritate peste toate mănăstirile din Palestina.
Nu după multă vreme, el a devenit povățuitor și învățător al multor călugări și pustnici. Tot mai mulți ucenici au început să se adune în jurul sau, căutând viață monahicească. în jurul peșterii sale s-a dezvoltat actuală mânăstire, care îi poartă numele: Lavră Sfântului Sava cel Sfințit.
Cuviosul a întemeiat câteva mânăstiri, săvârșind minuni și tămăduind mulți bolnavi și demonizați.Sfântul Sava cel Sfințit a alcătuit prima regulă tipiconala pentru slujbele bisericii, numită apoi "Tipicul Sfântului Sava", acceptată de toate mănăstirile din Palestina, iar apoi, de mănăstirile ortodoxe din întreagă lume.
Dupa multi ani de nevointe si nespuse bucurii duhovnicesti, Sfantul Cuvios Sava si-a cunoscut din vreme ceasul trecerii sale la cele vesnice. Astfel, sezand in chilia sa, Cuviosul i-a chemat la sine pe toti parintii si fratii din manastire, le-a dat sarutarea cea mai de pe urma si le-a randuit un egumen vrednic, in locul sau.
Potrivit traditiei, Sfantul Cuvios Sava cel Sfintit a trecut la cele vesnice in ziua de 5 decembrie 532, la varsta de 94 de ani, fiind ingropat intr-o curte aflata intre cele doua biserici vechi ale Lavrei sale, scrie CrestinOrtodox.ro
