De abia pe 26 iunie 2024, Tribunalul Militar București, Camera Preliminară, a dispus începerea judecății în dosarul represiunii manifestației din 10 august 2018, dar hotărârea nu este definitivă.
Conform portalului instanței de judecată, Tribunalul Militar Bucureşti este „competent să soluționeze prezenta cauză, este legal sesizat cu rechizitoriul din 04.08.2023 emis în dos. nr.18/P/2018 al Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, probele au fost administrate şi actele de urmărire penală au fost efectuate în mod legal“.
Dosarul a stat un an la Camera Preliminară, în loc de maximum două luni - spune legea - din cauză că foștii șefi ai Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, au cerut amânări peste amânări sub diverse pretexte, „unele chiar caragioase”, după cum spune Ioan Crăciuneanu, victimă a violențelor jandarmilor din 10 august 2018.
Faptul că de abia la șase ani de la evenimente ar putea începe judecata pe fond, deci audierea victimelor, a acuzațiilor și martorilor, este de natură să ridice semne de întrebare asupra parcursului dosarului și a intereselor din spatele lui.
Ce s-a întâmplat pe 10 august 2018
Zeci de mii de oameni, unii veniți din toate colțurile Europei, au protestat pe 10 august 2018 împotriva guvernului PSD, condus de Viorica Dăncilă, guvern care era însă dirijat din spate de liderul social-democrat Liviu Dragnea.
Protestul avea drept scop oprirea asaltului asupra Justiției, început cu un an înainte, prin Ordonanța 13.
În jurul orei 16:00, au apărut primele incidente: jandarmii au început să pulverizeze gaze lacrimogene.
Printre protestatari s-au infiltrat indivizi violenți și provocatori aparținând unor galerii de fotbal.
La finalul zilei, în jurul orei 23:00, jandarmii au intervenit în forță pentru împrăștierea manifestanților, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea.
Prescripția poate fi oricând invocată
Dacă dosarul va fi în continuare tergiversat, ar putea interveni termele de prescripție. Cei 16 jandarmi trimiși în judecată sunt acuzați de trei tipuri de infracțiuni: abuz în serviciu pentru cei trei conducători ai represiunii, Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile, la care se adaugă falsul intelectual, pentru Laurențiu Cazan.
Pentru ceilalți 13 jandarmi și șefi ai acestora, acuzația este de purtare abuzivă.
Conform Noului Cod Penal, există cinci praguri de prescripție care depind de maximum și minimum pedepsei prevăzute de lege.
Prima prescripție care s-ar împlini ar fi pentru infracțiunea de purtare abuzivă, pentru care termenul ar fi de 5 ani. Pentru celelalte două infracțiuni, termenul ar fi de 8 ani.
