Începe Postul Crăciunului 2017: Cu o zi înainte de întrarea în post trebuie să faci acest lucru!

 POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului. Postul Crăciunului începe pe 15 decembrie și se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceștia au postit în vederea venirii lui Mesia.

Postul Crăciunului închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel precum cei de atunci așteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post și rugăciune, așa se cuvine ca toți credincioșii să aștepte și să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.În acest post se obișnuiește că toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consumă untdelemn și vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie roșie atunci se face dezlegarea și la pește. În zilele de marți și joi, credincioșii pot consumă pește, vin sau untdelemn.

În ziua de Ajun se mănâncă abia seară și doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuiește Sfinții mai importanți, conform calendarulortodox.ro.

Se face dezlegarea la pește pe când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului. De asemenea, credincioșii pot mânca pește în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hranul bisericii din enoria noastră.

Nu în ultimul rând, se face dezlegare la pește în zilele cu sfinți însemnați, dar și în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie și 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie, dacă zilele acestea cad marți sau joi. Cu atât mai mult, când marțea sau joia se întâmplă hramul unei biserici.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.Tradiții și obiceiuri

În lumea satului românesc, lăsatul secului pentru postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare și băutură din belșug. Lăsatul secului de Crăciun era, înainte vreme, respectat cu sfințenie, în Bucovina existând credința conform căreia “cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, respectiv că “e rău de bătut piatra peste holde” (Th. Speranția).

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.Prima zi a postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cină sunt strânse în fața de masă și aruncate, cu fața la răsărit, păsărilor cerului. “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite!” (Tudor Pamfile – “Sărbătorile la români”). Vasele sunt atent curățate, apoi, în ziua de Spolocanie, așezate cu gura în jos, “să fie feriți de pagubă toți ai casei”.

În mod ritualic, femeile spală cămășile, fețele de masă și așternuturile ca să rămână tot anul curățite. Ciobanii țin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice și să nu-și piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor și multă rugăciune de toți creștinii, încât să-și atingă scopul, de act purificator al sufletului.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.În tradiția populară, cu trei zile înainte de lăsatul secului se sărbătoresc Filipii, despre care în lumea satului se spune că apără casa de rele, de foc, de lupi și de șerpi. “Prin unele părți se crede că Filipii sunt niște sfinți mai mari peste fiarele sălbatice sau peste lupi. Uneori, în timpul Filipilor, se ține atârnată de lemnul coșului o secure, pentru ca întreaga familie să fie păzită de pagube. (...) De Filipi se lipește gura sobei, ca să se lege și gura lupului. (...)”, aflăm din însemnările lui Tudor Pamfile din volumul “Sărbătorile la români”.

Filipii au fost niște apostoli care, pe vremea prigonirilor în contra creștinilor, au fost dați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat. Acești Filipi au fost șase frați zdrențăroși, cari rătăceau prin lume și aveau puterea să schimonosească, să pocească pe cei care nu țineau zilele lor. Unul din Filipi, fiind șchiop, a rămas în urmă, și de aceea se ține mai târziu, în ziua de 21 noiembrie. Toți Filipii te mai pot ierta, dar Filipul șchiop – niciodată. Filipii o țin și femeile și bărbații, iar mocanii o țin atâtea zile câți cai au. De obicei se ține trei zile, 12, 13 și 14 noiembrie. Ca să mai scape de ele, le mai dau și copiilor la căsătorie câte o zi de ținut. Fiecare noră e datoare să țină atâtea zile câte a ținut soacra sa”.

Se zice că postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moșise pe Sfânta Fecioară.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2017. Lăsata Secului.Chiar dacă șezătorile nu mai au forța de odinioară, postul Crăciunului stă sub semnul lor, al momentului în care iarna “bate la ușă”, al colindelor (care încep să fie repetate) și ne vestesc apropierea marii sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos.

După prima săptămână de post, la 21 noiembrie, atunci când ortodocșii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în calendarul popular al țăranului român este trecută Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia (Cea care se face văzută).