MENIU

România dă 595.000 lei pentru un studiu privind consecinţele fazei a doua a proiectului Bâstroe asupra mediului

Foto: voceabasarabiei.net

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea va realiza studiul consecinţelor asupra mediului în rezervaţia Biosferei Delta Dunării, determinate de construcţia fazei a doua a proiectului Bâstroe, pentru 595.000 lei, după ce a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Mediului.

Canalul Bâstroe a revenit în atenţia publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bâstroe).

Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa.

Pe de altă parte, Ucraina a sesizat Comitetul Convenţiei de la Espoo că România derulează anumite lucrări în Delta Dunării, acesta hotărând că va adopta în martie 2010 un raport privind sesizarea şi eventuale recomandări cu privire la chestiunile ridicate, după ce România a respins ferm acuzaţiile aduse de Ucraina.

Ambasadorul României în Ucraina, Traian Hristea, a declarat recent, într-un interviu pentru NewsIn, că, potrivit informaţiilor existente, partea ucraineană continuă lucrările.

"Rezoluţia Convenţiei (de la Espoo, n.r.) prevede cu foarte mare claritate că pe perioada acestor negocieri şi consultări nu se mai fac nicun fel de lucrări la canal. În mod normal trebuie oprit totul. Constatăm, pe baza informaţiilor din Ucraina, că lucrările sunt continuate şi sunt justificate ca aparţinând de faza întâi a proiectului, lucru care nu este în totalitate adevărat, fiind vorba despre extensii la dig şi alte lucrări care ţin, de fapt, de faza a doua. În acest sens, noi vom continua demersurile atât în plan bilateral, cât şi în plan ultilateral, pentru a readuce discutarea acestui proiect în limitele prevăzute de către obligaţiile bilaterale şi internaţionale pe care România şi Ucraina le au în domeniul mediului", a punctat acesta.

Comitetul de Implementare al Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul ONU a început analizarea unei sesizări din luna martie a Ucrainei cu privire la "aşa-zisa nerespectare de către România a obligaţiilor sale de mediu în ceea ce priveşte protecţia Deltei Dunării", potrivit unui comunicat MAE.

Potrivit ministerului român, acţiunea Ucrainei "urmăreşte, în realitate, să distragă atenţia forurilor internaţionale de la adevărata problemă pe care o constituie construirea Canalului Bîstroe".

Astfel, ca urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl va supune pentru observaţii şi comentarii celor două părţi, urmând ca forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului, în martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor părţi care va avea loc în 2011.

Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenţiei Espoo a fost declanşat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României, în mai 2008 statele părţi la Convenţie au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenţiei şi au cerut stoparea lucrărilor.