Millennium Business Center - o construcţie controversată
Colosul de sticlă de lângă Biserica Armenească a fost ridicat pe albia râului Bucureştioara. Din cauza terenului nisipos, avizul pentru construcţie ar fi trebuit să stabilească reguli mai mult decât exigente. Asta pentru că terenul nu ar putea suporta o construcţie atât de grea, sunt de părere specialiştii. Mai mult, din punct de vedere urbanistic, zona a fost afectată.
Reprezentanţii primăriei au spus că toate actele şi avizele colosului care umbreşte Biserica Armenească sunt în regulă.
Clădirile-mamut care au apărut în ultima vreme în Capitală sunt croite după o reţetă standard. Cele mai multe nu au aviz de mediu, sunt ridicate pe spaţii verzi şi au luat locul unor parcuri. La temelia lor s-au jertfit sute de copaci. Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate. Dincolo de imaginea unui oraş betonat, fundaţiile blocurilor-turn au afectat nivelul pânzei freatice şi pun în pericol clădiri din patrimoniul naţional.
Clădirea de oţel în care a izbucnit incendiul, Millennium Business Center, se află la numai 7 metri de Biserica Armenească, are peste 72 metri înălţime şi o suprafaţă totală de peste 25.000 metri pătraţi. Clădirea a fost dată în folosinţă în toamna anului 2006.
Construcţia s-a aflat în mijlocul unui scandal de presă, după ce reprezentanţii Bisericii Armenească au protestat în mod repetat, arătând că integritatea lăcaşului de cult era ameninţată de anvergura proiectului. Pentru că nu a fost cercetată structura straturilor de pământ din zonă, fundaţia colosului cu o adâncime de 28 metri a afectat grav rezistenţa Bisericii Armeneşti si a cladirilor din vecinătate. Apa provenită de la afluenţii subterani ai Dâmboviţei a spălat nisipul de sub monumentul arhitectonic, iar Biserica Armenească s-a rupt în trei bucăţi într-o singură noapte. Au mai fost afectate casa parohială şi Muzeul Dudian, aflate în imediata apropiere.
Ministerul Culturii si Cultelor de la aceea vreme nu a intervenit sub nicio formă în această poveste, lăsând lucrurile să se desfăşoare în mod natural, deşi există o legislaţie de protejare a monumentelor arhitectonice. Acum însă ministerul nu se sfieşte să îşi arate revolta. "Este inexplicabil cum acest turn nu are acces al pompierilor. Bucurestiul nu are infrastructura să suporte aşa ceva, o aşa arhitectură", a declarat Petre Guran, consilierul ministrului Culturii.
Citeşte declaraţiile Ministrului Theodor Paleologu aici