CORTINA DE FIER - după 20 de ani: Eroul Revoluţiei de Catifea îşi aminteşte în fiecare an cum a murit
Timp de 40 de ani, regimurile comuniste din Europa de Est păreau indestructibile. Cortina de Fier a început să se destrame în 1989 şi, în doar un an de zile, ţarile au renunţat la comunism una după altă, precum piesele unui domino. REALITATEA.NET vă prezintă istoria prăbuşirii comunismului şi ecourile evenimetelor care au zguduit Europa de Est, după 20 de ani.
Seria evenimentelor din lunile noiembrie şi decembrie din Cehoslovacia anului 1989 care au dus la răsturnarea regimului comunist a fost inţial denumită \"revoluţia dulce\" sau \"revoluţia din noiembrie\".
Cu excepţia înăbuşirii revoltei studenţeşti din 17 noiembrie de la Praga, revoluţia cehoslovacă s-a desfăşurat fără violenţă.
\"Revoluţia de Catifea\" a devenit substantiv comun
Atributul de \"catifea\", care se acordă acum unei revoluţii calme şi liniştite a fost pentru prima oară folosit de către un jurnalist ceh, pentru a fi ulterior preluat de către presa străină. Termenul de \"Revoluţie de Catifea\" a fost în timp preluat şi de către populaţia cehă şi de către istorici. Slovacii preferă totuşi \"revoluţia dulce\".
Se pare că violenţa în stradă a fost foarte redusă, pentru că întreaga mişcare ar fi fost organizată de KGB. Potrivit unor informaţii recente, Moscova a trimis la sfârşitul anului 1988 mai mulţi agenţi, care, împreună cu şefii serviciilor secrete cehoslovace, au pregătit revolta pe tot parcursul anului 1989. Mai mult în preajma zilei de 17 noiembrie au sosit la Praga mai multe avioane încăcate cu \"turişti\" sovietici. Aceştia s-au amestecat în mulţime în timpul manifestaţiilor şi au avut grijă ca spiritele să nu se liniştească.
Tot un agent secret rus se pare că a fost şi \"ucis\" de către forţele de ordine. Pe 18 noiembrie s-a anunţat la Radio Europa Liberă şi la Vocea Americii, că la Praga a fost ucis un student la matematică, Martin Smid. Zvonurile erau contradictorii. Studentul a fost omorât în bătaie sau a fost împuşcat, nimeni nu ştia sigur, cert este că, pe 19 noiembrie, atunci când partidul i-a cerut lui Smid să apară la televizor şi să declare \"că nu a murit\", lumea era deja în stradă.
Martin Smid, studentul care a supravieţuit propriei morţi
Martin Smid a participat la demonstraţiile din 17 noiembrie, dar nu a reuşit niciodată să-şi explice de ce el a fost cel a cărui moarte a fost înscenată. Iată ce declara Smid, după 14 ani de la evenimente:
\"De câte ori se apropie 17 noiembrie, amintirile îmi revin. Am fost declarat mort - în mijlocul demonstraţiei s-a răspândit zvonul că, o persoană cu acelaşi nume ca şi mine, care studia la aceeaşi universitate şi în acelaşi an a fost ucisă. Nu înţeleg cum a apărut zvonul şi de ce a fost ales numele meu. Totul a fost foarte ciudat.
Am fost în centrul atenţiei întregii naţiuni, fără să ştiu de ce şi nici ce aş putea face pentru ţara mea. Un actor joacă pentru oameni, un cântăreţ cântă pentru oameni, dar atunci când devii victima unui zvon, nu ştii ce ai putea face. Ironia sorţii a făcut ca faptul că am spus adevărul să ajute regimul comunist, dar adevărul trebuia spus.
Când am fost intervievat, după incident, am fost foarte clar: nu, nu am fost ucis, dar oamenii au fost loviţi, iar poliţia s-a folosit de violenţă pentru a înăbuşi revoluţia. Am subliniat şi că aş fi putut fi omorât. Pentru mine este foarte limpede că atunci am avut o întâlnire cu moartea.
Am văzut cu ochii mei cum ar fi fost pentru famiia mea dacă aş fi murit. Mai multe rude au auzit zvonul, dar le-a fost teamă să sune şi a trebuit să-i liniştim.
Alt lucru ciudat este că mulţi oameni chiar au crezut că am fost un agent secret comunist şi mi-am falsificat intenţionat moartea. Nu ştiu de ce. Singura întâlnire care care o avusesem cu poliţia fusese într-un tren, când mi-au spus să nu mai cânt la chitară. Şi azi mă întreb, iarăşi şi iarăşi, de ce s-a întâmplat asta şi de ce eu?\".
Vaclav Havel, ultimul preşedinte al Cehoslovaciei, primul preşedinte al Cehiei
În seara zilei de 19 noiembrie disidentul Vaclav Havel şi colaboratorii săi înfiinţează Forumul Civic, mişcare care ajunge la conducerea revoluţiei, ce duce la instaurarea unui \"guvern de uniune naţională\" la 10 decembrie, iar Havel este ales preşedinte la 29 decembrie 1989.
Considerat \"artizanul\" revoluţiei cehoslovace, Havel a declarat ulterior că nu era pregătit să preia puterea. \"Disidenţa nu era pregătită. Nu prevăzusem să conducem ţara. Mişcarea disidentă spunea doar ceea ce se întâmpla cu adevărat în ţară (...) Obiectivul nostru era să promovăm şi să exprimăm o reflecţie iberă.
Influenţa noastră asupra evenimentelor a fost minimă. Dar, atunci când puterea a căutat un dialog, ne-a făcut interlocutorii săi. Cu nicio mişcare politică organizată nu se putea vorbi, iar în acest scop, am creat Forumul Civic. Nimic nu era calculat. Şi asta cu atât mai mult cu cât prăbuşirea comunismului s-a produs mai repede decât credeam\", a declarat Vaclav Havel, la 20 de ani după revoluţie. Havel, care între 1990 şi 1992 a fost ultimul preşedinte al Cehoslovaciei, a declarat şi că şi-a \"implorat mai mulţi prieteni să devină miniştri\" în 1990.
Proclamarea independenţei Slovaciei pe 20 iulie 1990 este considerată un insucces pentru cariera politică a lui Vaclav Havel, care s-a opus separării celor două ţări. El a fost însă ales de două ori, din 1993 şi până în 2003, preşedinte al Cehiei.
Citeşte şi
CRONOLOGIA CĂDERII BLOCULUI COMUNIST
CUVÂNTUL CARE A DĂRÂMAT ZIDUL BERLINULUI: IMEDIAT
BULGARIA AR FI PUTUT DEVENI AL 16-LEA STAT AL UNIUNII SOVIETICE