PREMIILE NOBEL 2014: Cine sunt principalii favoriţi
Cercetătorii care au descoperit fenomene ca mecanismele moleculare ale durerii, diodele organice emiţătoare de lumină (OLED) şi o nouă stare cuantică a materiei se numără printre principalii favoriţi la premiile Nobel care vor fi decernate în octombrie, potrivit unei analize a Reuters.
Predicţiile anunţate joi aparţin specialiştilor de la departamentul Intellectual Property & Science (IP&S) al Thomson Reuters, care deţine şi agenţia de presă Reuters. Din 2002, IP&S a indicat cu acurateţe 35 de laureaţi ai premiilor Nobel, inclusiv nouă personalităţi care au primit distincţia în acelaşi an şi 16 laureaţi recompensaţi în decurs de doi ani de la predicţie.
Predicţiile Thomson Reuters sunt bazate pe citările oamenilor de ştiinţă şi referinţe ale realizărilor lor în lucrările altor cercetători.
Citările pot reflecta gradul de influenţă al unui studiu, dar nu reprezintă un indicator perfect. Descoperirile în domenii foarte specializate pot fi citate de mai puţine ori, în timp ce o reuşită într-un domeniu mai cunoscut poate primi mai multe referinţe.
Unele referinţe, însă, pot fi recunoaşteri ale importanţei unei reuşite, fiind făcute de oameni de ştiinţă care admit meritele deosebite ale colegilor lor, având în vedere că nominalizările sunt făcute şi de foşti laureaţi ai premiilor Nobel şi alte personalităţi, iar reputaţia contează.
Analiştii IP&S au indicat şapte posibili câştigători pentru anul acesta în domeniul medicinei şi fizicii şi opt în domeniul chimiei. Comitetul Nobel acordă premiul pentru maximum trei cercetători dintr-un domeniu, aşa că includerea în lista posibililor laureaţi a unui număr dublu de savanţi creşte şansele ca predicţia să se adeverească.
Pentru premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunţat pe 6 octombrie, la Stockholm (Suedia), specialiştii Thomson Reuters au ales descoperiri ştiinţifice vechi de mai multe decenii.
David Julius, de la Universitatea California din San Francisco, este considerat un posibil câştigător, pentru descoperirea, la sfârşitul anilor 1990, a receptorului celular pentru molecula de capsaicină, substanţă conţinută de ardeiul iute. Julius a descris mecanismul de activare al acestui receptor sub influenţa capsaicinei, dar şi sub influenţa căldurii, dând naştere senzaţiei de durere.